Recursul primarului din Sascut vizând anularea arestării sale preventive, respins de Tribunalul Judeţean

Recursul înaintat de Cristinel Bostan, primarul comunei băcăuane Sascut, vizând anularea arestării sale preventive pentru 24 de zile decise de o instanţă a Judecătoriei Bacău într-un dosar de corupţie la E.ON Moldova, a fost respins şi de judecătorii Tribunalului Judeţean.

12 mai 2014, 14:40
Recursul primarului din Sascut vizând anularea arestării sale preventive, respins de Tribunalul Judeţean

Aceeaşi instanţă a Tribunalului băcăuan a mai hotărât şi continuarea cercetărilor în arest preventiv, în acelaşi dosar şi în aceeaşi aceeaşi perioadă de timp, pentru Bogdan Marius Chiţescu, Ciprian Constantin Anisei şi Claudiu Popovici, inculpaţi având funcţii de conducere în cadrul E.ON Moldova, informează Agerpres.

Citeşte şi Primarul comunei Sascut, doi afacerişti şi trei angajaţi de la E.ON Moldova, reţinuţi pentru corupţie

Cei patru, împreună de alte 17 persoane, sunt suspectate şi cercetate pentru ca ar fi implicate într-un dosar de corupţie şi furt de energie electrica. Surse din rândul anchetatorilor vorbeau, luni, de o afacere extinsă la toate nivelurile, de la simpli angajaţi până la şefi şi directori de compartimente din cadrul E.ON Moldova care ar fi primit sume importante de bani de la oameni de afaceri pentru a le monta contoare măsluite, astfel încât să nu fie înregistrat debitul real la energie electrică.

Cristinel Bostan este cercetat pentru că ar fi intervenit, printr-un intermediar, pe lângă Bogdan Marius Chiţescu, şeful Departamentului Investigaţii al E.ON Moldova, pentru „rezolvarea” unei contestaţii făcute de firma pe care o controlează, SC Dragoliv, din Sascut, după ce s-ar fi descoperit că societatea are un contor „aranjat”, iar E.ON Moldova i-ar fi impus să plătească debitul real.

Citeşte şi Noua modă pe Facebook: postarea fotografiilor cu voturi

Aceleaşi surse din rândul anchetatorilor susţin că au descoperit trei paliere utilizate în realizarea ilegalităţilor. Cele mai profitabile afaceri ar fi fost în primul palier, care includea şefi şi directori de la E.ON şi oameni de afaceri. Pe al doilea palier se află angajaţi ai E.ON Moldova care cereau şi primeau bani de la consumatorii prinşi cu nereguli, cărora le propuneau în plus să le monteze contoare care arată un consum scăzut. Altă categorie de salariaţi ai E.ON Moldova cercetaţi sunt cei ce ar fi primit bani pentru urgentarea procedurilor de rebranşare.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău a transmis un comunicat în care se confirma că în atenţia procurorilor sunt „mai mulţi suspecţi”, că „ancheta este în desfăşurare”, decizându-se „continuarea urmăririi penale faţă de alţi angajaţi, acuzaţi de abuz în serviciu, complicitate la furt, modificarea sau blocarea funcţionării echipamentelor de măsurare a energiei electrice”. Pentru cea mai mare parte dintre salariaţii cercetaţi nu s-a făcut, însă, propunere de arestare preventivă.

Referindu-se la acest caz, Departamentul de comunicare al E.ON România preciza, săptămâna trecută, că, fiind vorba despre o anchetă în derulare, „conducerea firmei se abţine de la alte comentarii, până la o decizie definitivă a justiţiei”, dar că „a pus la dispoziţia procurorilor toate informaţiile solicitate necesare pentru derularea investigaţiei”.

„Având deplină încredere în justiţia din România, E.ON va continua să coopereze cu autorităţile statului pentru bunul mers şi finalizarea investigaţiei”, se mai arăta în comunicat.

E.ON România menţiona că aplică „o politică de toleranţă zero în ceea ce priveşte furturile de energie electrică” şi că „este atât în interesul consumatorilor, cât şi al companiei ca orice consum fraudulos să fie descoperit, dovedit şi pedepsit, conform legilor în vigoare”.