„Putem trage, în urma acestei dezbateri, două învăţăminte. În primul rând avem nevoie de o abordare indepedentă şi obiectivă a acestor probleme deoarece încălcarea statului de drept nu are nimic de-a face cu culoarea politică. Justiţia trebuie să fie oarbă, nu trebuie să recunoască culoarea politică a partidelor. Iar apoi constatăm că nu avem în UE mecanisme eficiente pentru a îmbunătăţi respectarea statului de drept mai temeinic şi sistemic”, a declarat oficialul CE.

Ea a subliniat că situaţiile din România şi Ungaria din acest an au relevat „atitudini similare în probleme similare”, iar Comisia Europeană, care este gardianul Tratatelor UE, a acţionat în ambele cazuri, „cu corectitudine şi imparţial”.

Alte Articole

Vestea tristă a dimineții, despre Oana Sârbu. După mai bine ...

Sorin Ovidiu Vîntu, dezlănţuit: „Republica Moldova aparţine ...

EXCLUSIV Victor Ponta, după ce Cîţu a spus că nu susţine ...

„Când se încalcă statul de drept şi legislaţia comunitară, Comisia trebuie să rămână fermă în exprimarea îngrijorărilor şi acţiunilor pe care le întreprinde. Aşa a fost nu numai acum, ci şi în trecut”, a afirmat Reding, amintind că în 2009, când era comisar pentru Telecomunicaţii, a deschis o procedură de infringement împotriva României, condusă pe atunci de o guvernare de dreapta, pentru că fusese emisă o ordonanţă de urgenţă prin care se încerca înlăturarea preşedintelui autorităţii române de reglementare în acest domeniu.

Reding a arătat că nu este exclus ca situaţii similare celor din România şi Ungaria să apară pe viitor şi în alte ţări membre, iar Comisia Europeană recunoaşte că este foarte strictă cu respectarea criteriilor de la Copenhaga, mai ales înaintea de aderarea statelor la Uniune, dar apoi nu mai are niciun instrument pentru a se asigura că principiile europene sunt respectate.

„Trebuie să rămânem foarte fermi cu privire la valorile şi statul de drept. Avem nevoie de un mecanism obiectiv care să poată evalua sistemele justiţiei în toate statele membre”, a spus Reding.

Ea a argumentat că procedurile de infringement sunt prea „tehnice şi lente” pentru o reacţie adecvată la „situaţii de risc grav pentru statul de drept”, iar „opţiunea nucleară prevăzută la Articolul 7 al Tratatului UE nu ar trebui folosită decât numai dacă nu există alte opţiuni”, fiind astfel nevoie de instrumente intermediare de intervenţie.

„Ne trebuie un nou instrument intermediar şi un mecanism mai ţintit, un nou mecanism de măsurare, comparare, jalonare a eficienţei sistemelor judiciare din toate statele membre. Experţii mei dezvoltă în prezent un fel de tablou de bord pentru justiţie în toate statele membre”, a spus Reding, arătând că în următoarele săptămâni va discuta cu Parlamentul European şi miniştrii de justiţie din statele membre despre această iniţiativă.

„Suntem o comunitate de drept şi nu trebuie să mai permitem statului de drept să rămână un obiect al jocului politic al partidelor. Cer Parlamentului European şi Comisiei să mă susţină în această iniţiativă”, a mai spus Reding.

Şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat, miercuri, în discursul de la Strasbourg privind starea Uniunii, că e nevoie de un set de instrumente mai bune pentru combaterea situaţiilor de încălcare a regulilor statului de drept, „constatate în ultimele luni în anumite state UE”.

„În ultimele luni am asistat la ameninţări împotriva cadrului legal şi democratic în anumite state europene. PE şi Comisia Europeană au fost primele care s-au sesizat şi au tras alarma şi au jucat un rol decisiv pentru ca aceste evoluţii îngrijorătoare să fie aduse sub control. Dar aceste situaţii au dezvăluit şi unele limite pentru cadrul nostru instituţional. Trebuie să dezvoltăm un set mai bun de instrumente pentru aceste situaţii, nu doar alternativa dintre «puterea soft» a persuasiunii politice şi opţiunea nucleară de la Articolul 7 al Tratatului nostru”, a declarat Barroso, în discursul susţinut în plenul Parlamentului European, fără a face referire clară la o anumită ţară membră.

Articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene oferă Consiliului European, la propunerea Comisiei şi cu consultarea Parlamentului European, posibilitatea de a suspenda anumite drepturi ale unui stat membru, printre care şi dreptul de vot în cadrul Consiliului.