Dr. James Murphy, director științific și pentru cercetare în cadrul BAT, explică miza acestei schimbări de paradigmă:
„Cred că cea mai mare provocare ține de profilul de risc al produselor fără fum, în comparație cu țigările. Iar din studiile noastre științifice reiese că produsele fără fum au un risc substanțial mai mic decât fumatul. Din păcate, nu toți actorii implicați împărtășesc această opinie. Unii pur și simplu nu vor să creadă în știință.”
Dovezile există, percepția rămâne blocată
În ciuda unui consens științific tot mai solid privind riscul redus a acestor produse, decalajul dintre dovezi și percepția publică rămâne uriaș. Dezinformarea este indicată de experți drept una dintre cele mai mari bariere în reducerea bolilor asociate fumatului.
Clive Bates, expert în politici publice, este categoric:
„Nu există nicio îndoială rezonabilă: dacă cineva trece de la un produs care arde tutunul la unul fără fum, riscul său și expunerea la substanțe toxice scad considerabil. Din perspectiva sănătății publice, este o decizie corectă. Aceasta nu devine o alegere greșită doar pentru că există companii care își aliniază modelul de afaceri pentru a furniza produsele care fac această tranziție posibilă. Așa funcționează, pur și simplu, realitatea și piața.”
Modele care funcționează: lecțiile ignorate ale succesului
Modele precum Suedia, Japonia sau Noua Zeelandă sunt adesea invocate ca exemple de succes în politicile de control al tutunului bazate pe reducerea riscurilor.
„Ar trebui să existe mult mai multă curiozitate în legătură cu poveștile de succes în reducerea riscurilor. Țări precum Suedia, Noua Zeelandă sau Japonia au înregistrat scăderi dramatice ale fumatului, datorită înlocuirii țigărilor cu aceste produse cu risc redus.”, subliniază Clive Bates.
Dr. James Murphy sintetizează lecția suedeză într-o formulă simplă:
„Pur și simplu adoptați ceea ce a făcut Suedia. Consumatorii au vrut aceste produse, autoritățile le-au permis, producătorii le-au realizat, iar, cel mai important, societatea a acceptat conceptul de reducere a riscurilor asociate fumatului.”
Cu toate acestea, rezistența autorităților rămâne puternică în multe regiuni. Într-o decizie criticată dur, 46 de țări au ales să interzică țigările electronice și produsele din tutun încălzit, fără a reuși însă să combată eficient traficul ilicit de țigarete. În acest context, lipsa unor mesaje clare din partea organismelor internaționale este văzută ca o problemă majoră.
„Primul și cel mai important lucru este să combatem problema dezinformării. Avem nevoie de declarații clare și autoritare despre riscurile relative. Dacă Organizația Mondială a Sănătății ar spune, de exemplu, că vapingul prezintă doar o mică parte din riscul țigărilor – așa cum afirmăm noi aici, în Anglia – acest lucru ar face o diferență uriașă la nivel mondial.”, spune Clive Bates.
Reglementarea, între frică și inovație
Presiunea asupra instituțiilor globale de sănătate pentru a reevalua rolul reducerii riscurilor este în creștere. Dezbaterea nu mai este despre renunțare absolută, ci despre cât de rapid și eficient poate fi mutat consumul de nicotină din formele cu risc ridicat către alternative cu risc redus. În centrul acestei schimbări se află conceptul de reglementare inteligentă, fundamentată pe știință.
„BAT consideră că avem nevoie de reglementări inteligente, progresive, bazate pe convingerea că reducerea riscurilor asociate fumatului reprezintă o soluție reală. Iar aceste reglementări trebuie fundamentate pe dovezile științifice disponibile. Trebuie să permită fumătorilor adulți accesul la alternative fără fum și, în același timp, să încurajeze inovația, pentru ca noi să putem oferi alternative tot mai bune celor care vor să renunțe la fumat.”, afirmă Danni Tower, șefa Departamentului Științific și de Reglementare din cadrul BAT.
Argumentele sunt consolidate de datele prezentate recent la cel mai important summit independent dedicat alternativelor cu risc redus.
Profesorul Lion Shahab, cercetător la University College London, explică:
„O parte dintre datele pe care le-am prezentat astăzi se referă la efectele reduse ale vapingului, comparativ cu fumatul și cu neutilizarea niciunui produs. În special, am arătat anterior că, dacă folosești un dispozitiv de vapat, îți reduci semnificativ expunerea la substanțele nocive care se găsesc în fumul de țigară.”
El adaugă:
„Avem și date noi, prezentate astăzi, despre pliculețele cu nicotină. Acestea au devenit mai populare în Marea Britanie, dar și în alte locuri, de exemplu în Statele Unite. Iar noi observăm că ar putea reprezenta un produs cu potențial de risc redus, disponibil fumătorilor care vor să renunțe la țigări.”
Pentru accelerarea scăderii ratelor de fumat, mesajele publice și politicile trebuie să fie coerente și bine țintite.
„Cred că este nevoie de o adoptare mai largă a abordărilor de reducere a riscurilor, cu mesaje consecvente care să sublinieze că produse precum țigările electronice sau pliculețele cu nicotină de uz oral nu ar trebui folosite de persoane care nu utilizează deja nicotină, dar sunt instrumente utile și valoroase pentru cei care au încercat să renunțe la fumat și nu au reușit. Așadar, o integrare cât mai solidă a principiilor de reducere a riscurilor.”, conchide Lion Shahab.
O decizie cu impact global
Diferența dintre a integra sau a respinge reducerea riscurilor nu este una teoretică. Dacă reglementările vor fi bazate pe știință, dacă vânzările vor fi responsabile și dacă strategiile de tip harm reduction vor fi adoptate pe scară largă, beneficiile pentru sănătatea publică ale acestor produse de nouă generație ar putea deveni reale și semnificative.