„Inculpații (…) au acționat cu intenție indirectă în scopul producerii rezultatului, respectiv prejudicierea bugetului statului, acceptând producerea rezultatului periculos. Sub acest aspect sunt relevante probele administrate în cauză, din care rezultă că (…) au constatat pur și simplu pasivi și au votat fără niciun minim demers profesional, pe baza evaluărilor realizate de inculpații experți evaluatori, chiar în absența oricărui element explicabil, pe care în mod legitim membrii CCSD aveau obligația să-l solicite evaluatorilor.

Dar au decis să-și asume rapoartele de evaluare, ceea ce relevă fără dubiu că au acceptat posibilitatea producerii rezultatului (…) prejudiciabil”, se precizează în referatul citat de Agerpres.

Alte Articole

Ce poveste de dragoste a trăit Carmen Harra! Ce a făcut după ...

Emilia Ghinescu, acuzată de complicitate într-un dosar de fraudă! ...

Dumitru Buzatu iese din pușcărie. Decizie de ultima oră în ...

În opinia procurorilor, gravitatea faptelor comise de membrii CCSD rezultă și din faptul că suma de 70 de milioane de euro, plătită în cele trei dosare de despăgubire care fac obiectul anchetei, este mai mare decât totalul despăgubirilor plătite de ANRP în tot cursul anului 2011, care a fost de 249.882.000 de lei.

„La aprecierea pericolului concret al faptelor trebuie avută în vedere și valoarea deosebit de ridicată a sumelor care formează obiectul infracțiunilor de corupție, precum și contextul social și economic, caracterizat prin insuficiența resurselor publice”, se mai arată în referat.

Procurorii DNA consideră, totodată, că arestarea preventivă a inculpaților se impune și din cauză că aceștia și-au exercitat în mod abuziv atribuțiile de serviciu și nu au avut grijă de banul public.

„Generalizarea la nivelul autorităților publice a unui comportament prin care se stabilește o legătură directă, aproape automată, între plățile efectuate din fondurile publice și exercitarea abuzivă a atribuțiilor de serviciu de către cei desemnați cu grija banului public la nivelul ANRP reprezintă un fenomen extrem de periculos pentru buna funcționare a statului. Extrapolarea acestui model duce la concluzia că majoritatea dosarelor de despăgubire soluționate (…) sunt bazate pe abuzul membrilor comisiei și conivența experților, așa încât, în mod constant, fondurile destinate persoanelor îndreptățite sunt diminuate, iar aceste fapte limitează potențialul de dezvoltare al societății, deoarece statul este condamnat la CEDO sau de către instanțele naționale pentru aceste abuzuri”, se mai menționează în referatul DNA.

Şeful ANI, Horia Georgescu, a fost reținut luni de procurorii DNA pentru trei infracțiuni de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, fapte comise în calitate de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, prejudiciul în dosar ridicându-se la 75 milioane euro.

Potrivit DNA, în ianuarie 2015, Guvernul României — Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la faptul că, în perioada 2008 — 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/ 2005 nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor.

„Concret, în perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, din care făcea parte și inculpatul Georgescu Horia, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experții evaluatori, corespunzătoare unui număr de 3 dosare, cu nerespectarea Standardelor Internaționale de Evaluare, a dispozițiilor Legii nr. 247/ 2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, în care imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fuseseră supraevaluate. Valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experților evaluatori, la suma de 129.709.168 euro, (467.448.907 lei)”, arată DNA.

Procurorii au constatat că din analiza rapoartelor de evaluare în cazul celor trei dosare a rezultat că evaluatorii desemnați nu au purtat o corespondență cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agențiile imobiliare etc privind tranzacțiile deja efectuate/ certe cu proprietăți imobiliare similare.