REFERENDUM JUSTIŢIE. Conducerea Parlamentului analizează scrisoarea lui Klaus Iohannis

UPDATE Senatorul PSD Claudiu Manda a declarat, luni, că solicitarea președintelui Klaus Iohannis către Parlament pe tema referendumului pe justiție a fost trimisă către Comisiile juridice ale Camerei Deputaților și Senatului, pentru raport, potrivit unei decizii a Birourilor permanente reunite.

„Am decis, conform Regulamentului şi conform procedurii, să trimitem (solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis -n.r.) către Comisiile juridice reunite din Cameră şi Senat pentru a avea un raport pe care să-l înainteze Birourilor permanente reunite şi după aceea să avem şedinţă de plen reunit. Termenul pentru un astfel de raport este de două zile, după două zile aşteptăm din nou raportul, întrunim din nou Birourile permanente reunite şi stabilim calendarul şi data pentru şedinţa de plen reunit”, a anunţat vicepreşedintele Senatului Claudiu Manda.

Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui.

Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere, Preşedintele României emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.

Alte articole

Klaus Iohannis, marele absent de la parada de Ziua Naţională. Şeful ANAF: „Ne aşteptam la o înţelegere amiabilă şi eşalonarea datoriilor, vom face recurs”

Instanţa respinge cererea ANAF de a institui sechestru pe bunurile lui Klaus Iohannis pentru a recupera prejudiciul produs statului de fostul preşedinte

Iohannis a trimis Parlamentului, pe 4 aprilie, scrisoarea referitoare la cele două probleme de interes național care vor fi supuse referendumului:

• Interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție.
• Interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe