Turcii sunt chemaţi duminică la urne, pentru a se pronunţa cu prvire la modificare Constituţiei, care i-ar conferit puteri discreţionare preşedintelui Recep Tayyp Erdogan, inclusiv preluarea funcţiei de prim-ministru. În acest context, tensiunile au ajuns la cote maxime şi s-au consemnat o serie de incidente pe parcursul zilei. Cele mai grave au fost semnalate în estul ţării, în provincia Diyarbakir. Cel puţin trei persoane au murit în urma unei bătăi sângeroase care a avut loc în apropierea unei secţii de votare. Presa turcă scrie că bătaia a avut loc între două familii, iar diveregenţele politice sunt cele care au stat la originea dramei.

55,3 milioane de cetăţeni turci sunt invitaţi să voteze, în cele 167.140 de birouri de vot deschise pe tot cuprinsul ţării. Oamenii au putut vota de la ora 07.00 la 16.00 în estul Turciei şi între orele 08.00 şi 17.00 în restul ţării. 461 de secţii de votare au fost deschise în închisori, în timp ce turcii din străinătate au votat înr-un scrutin anticipat.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ultima dorință a lui Celine Dion. Artista suferindă încă ...

Pas uriaș pentru medicina globală! A avut loc al doilea transplant ...

Schimbările prevăzute în inițiativa de modificare a Constituției turce sunt următoarele:

—Funcția de prim-ministru este suprimată și prerogativele acesteia vor fi transferate președintelui, care astfel va prelua și conducerea executivului. Președintele va fi cel care va numi miniștrii și alți funcționari de rang înalt, fără să fie obligat să obțină aprobarea Marii Adunări Naționale (parlamentul) și nici să se consulte cu acesta. De asemenea, va fi eliminată posibilitatea demiterii miniștrilor printr-o moțiune de cenzură.

—Președintele va putea să exercite puterea executivă fără să țină cont de parlament, prin emiterea de decrete cu forță de lege, dar care ulterior vor putea fi revizuite sau abrogate de către legislativ. Șeful statului va putea, la fel ca în prezent, să blocheze legile emise de parlament, dar pentru ca Marea Adunare Națională să poată elimina acest veto va fi nevoie de majoritatea simplă a întregului legislativ și nu de majoritatea simplă a deputaților prezenți, cum se întâmplă în prezent.

—Șeful statului îi va numi pe 4 din cei 13 membri ai Consiliului Superior al Judecătorilor și Procurorilor, precum și pe ministrul justiției și pe secretarul său de stat, care fac și ei parte din acest organism însărcinat cu numirea judecătorilor și procurorilor, în timp ce parlamentul va numi 7 membri. În prezent această structură are 22 de membri, dintre care 11 sunt numiți chiar de judecători și procurori și 4 de președinte.

—Rectorii universităților vor fi de asemenea numiți de președinte.

—Președintele va putea fi membru al unui partid politic. Constituția care este acum în vigoare nu permite acest lucru, astfel că odată cu învestirea în funcție, în anul 2014, Erdogan a fost nevoit să demisioneze din formațiunea AKP.

—Va fi creat un post de vicepreședinte, care să fie un reprezentant al șefului statului și la nevoie să-l înlocuiască. Dar acest al doilea om în stat nu va mai fi președintele Marii Adunări Naționale, cum prevede actuala Constituție. În plus, președintele va putea decide câți vicepreședinți va avea și el îi va numi fără ca parlamentul să intervină în alegerea respectivelor persoane.

—Interpelările parlamentare vor putea fi adresate doar în scris unui ministru sau vicepreședintelui.

—Parlamentul și președintele țării vor fi aleși prin vot universal într-un scrutin desfășurat în aceeași zi la fiecare cinci ani, primele alegeri urmând să se desfășoare pe 3 noiembrie 2019, organizarea concomitentă a alegerilor prezidențiale și legislative mărind șansele de victorie ale partidului președintelui.

—Vârsta minimă de la care se va putea candida pentru un post de deputat va fi redusă de la 25 de ani la 18 ani, iar numărul de parlamentari va crește de la 550 la 600.

—Șeful statului va putea oricând să dizolve parlamentul, iar atât președintele, cât și Marea Adunare Națională vor putea să convoace alegeri anticipate. Însă pentru ca parlamentul să convoace aceste alegeri va fi nevoie de votul favorabil a cel puțin 60% din numărul total al deputaților. În ambele cazuri, alegerile anticipate se vor desfășura atât pentru președinție, cât și pentru parlament, prin urmare dacă președintele convoacă alegeri anticipate își pune propriul mandat în joc, același lucru fiind valabil și pentru legislativ în cazul inițierii unui asemenea proces.

—Președintele va putea avea cel mult două mandate de cinci ani fiecare. Totuși, dacă parlamentul convoacă alegeri anticipate în timpul celui de-al doilea mandat al președintelui în funcție, acesta din urmă va putea candida din nou, iar dacă câștigă începe un nou mandat de cinci ani, mandatul întrerupt de anticipate nemaifiind luat în calcul.

—În noua Constituție va fi introdusă și posibilitatea ca președintele să fie investigat nu doar pentru înaltă trădare, cum prevede actuala lege fundamentală, ci și pentru orice alt delict, dar inițierea unui asemenea demers va necesita votul a două treimi din membrii Marii Adunări Naționale.