Regizorul Dinu Cocea a decedat

Dinu Cocea a încetat din viaţă într-un spital din Paris, în urma unei insuficienţe cardiace. El a decedat pe 26 decembrie, însă familia a dorit să facă publică informaţia mai târziu pentru a o menaja pe soţia acestuia, Puşa Cocea.

„Conservase un spirit optimist şi până în ultima clipă proiecta noi realizări profesionale”, a declarat Oana Cocea, fiica regretatului artist, potrivit Mediafax.

Dinu Cocea s-a stabilit în România în ultimii ani, însă îşi petrecea timpul între Bucureşti şi Paris.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Fiica regizorului a precizat că în memoria tatălui său va fi organizată o ceremonie funerară, la Paris, cel mai probabil în data de 8 ianuarie.

Dinu Cocea a dorit să fie incinerat şi urna cu cenuşa acestuia va fi adusă în România, în jurul Paştelui, pentru a fi depusă în cavoul familiei de la cimitirul Sfânta Vineri din Bucureşti, a precizat Oana Cocea.

Pe 22 septembrie, într-un interviu exclusiv acordat Jurnalului Naţional, Dinu Cocea mărturisea că pregăteşte un nou film în ţară, alături de regizorul Cristian Radu Nema. Filmul este în dezvoltare şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, va fi realizat în decursul anului următor. Din păcate, în absenţa marelui regizor…

CINE ESTE DINU COCEA

Dinu Cocea s-a născut pe 22 septembrie 1929, în comuna Periş, din judeţul Ilfov.

Dinu Cocea a semnat regia filmelor „Iancu Jianu Haiducul” (1980), „Iancu Jianu zapciul” (1980), „Ecaterina Teodoroiu” (1979), „Stejar – Extrema urgenţă” (1974), „Paraşutiştii” (1972), „Zestrea domniţei Ralu” (1971), „Haiducii lui Şaptecai” (1970), „Săptămâna nebunilor” (1970), „Răpirea fecioarelor” (1967), „Răzbunarea haiducilor” (1967) şi „Haiducii” (1965).

De asemenea, el a semnat şi scenografia pentru „Iancu Jianu Haiducul” (1980), „Iancu Jianu zapciul” (1980), „Săptămâna nebunilor” (1970), „Răpirea fecioarelor” (1967) şi „Răzbunarea haiducilor” (1967). Toate aceste filme au avut un mare succes de public.

Totodată, producţia „Revolta haiducilor” a fost difuzată, potrivit fiicei artistului, în toate ţările francofone, înainte de ’89.

Dinu Cocea a ajuns însă în dizgraţia regimului comunist din cauza proiectului de film „Pe apa sâmbetei”, în care relata istoria unui baraj prost construit pe Argeş. Astfel, regizorul a fost interzis, iar numele său a fost scos de pe genericele filmelor ce apăreau în cinematografe sau la televiziunea publică.

În urma acestui conflict cu autorităţile comuniste, Dinu Cocea a plecat din ţară în 1986, stabilindu-se la Paris, unde a şi decedat.

În ultimii ani, Dinu Cocea a revenit în România, însă îşi petrecea timpul între Bucureşti şi Paris.

La ediţia din 2010 a Festivalului Internaţional de Film de la Iaşi, i-a fost decernat premiul de excelenţă pentru întreaga activitate.

Dinu Cocea avea proiecte legate de un scenariu de film, al cărui titlu provizoriu este „Sub vântul de est”, la care lucra alături de regizorul Radu Nema şi de fiica lui. Acest proiect este „un film în film”, o comedie care prezintă povestea unui actor francez care vine în România şi este implicat într-o suită de aventuri, fiind deschisă absurditatea cenzurii, a sistemului de dinainte de ’89. Totodată, Dinu Cocea intenţiona să îşi publice memoriile.

Dinu Cocea a murit, primele reacţii după decesul marelui regizor:

Irina Nistor: Dinu Cocea a creat un gen al filmelor cu haiduci, de succes şi în România şi în afară

Criticul de film Irina Margareta Nistor a declarat, pentru MEDIAFAX, că Dinu Cocea a creat un gen al filmelor cu haiduci, care funcţionau la fel de bine şi în România şi în afara ei.