Relu Fenechiu, acuzat de trafic de influenţă într-un nou dosar. A primit peste 4.000.000 de euro

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față Relu Fenechiu, la data faptelor deputat în Parlamentul României și președinte al filialei județene a unui partid politic, pentru trafic de influență și participație improprie la infracțiunea de spălare a banilor.

Anchetatorii arată că, în perioada 2008-2014, Relu Fenechiu a pretins și a primit de la reprezentanții unei societăți comerciale suma de circa 4,3 milioane de euro pentru a asigura finanțarea de către Ministerul Educației Naționale a etapei a V-a a Programului ”Sistem Educațional Informatizat” (SEI), atribuirea contractului către firma respectivă și derularea acestuia în bune condiții.

„Concret, sprijinul acordat de suspectul Fenechiu Relu s-a materializat prin intervenția sa la persoane cu funcții de conducere din cadrul Ministerului Educației Naționale, asupra cărora avea influență la acel moment”, arată DNA.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

O parte din suma de bani pretinsă – 2.500.000 euro – a fost remisă în numerar suspectului, în două tranșe, printr-un intermediar, susțin anchetatorii.

Alte articole

Ciprian Ciucu, din vacanţă la Poliţie: „Sunt nevinovat în primul rând, nu am luat mită şi nu am luat şpagă. Nu am picat pe nicio interceptare”

Dan Barna, audiat la DNA în dosarul achiziției de vaccinuri anti-COVID: „Este ca și cum, într-o situație de război, cumperi 100 de tancuri și apoi vine pacea. După aceea îi acuzi pe cei care au cumpărat tancurile: «De ce le-ați cumpărat?»”

„În continuare, pentru a ascunde adevărata natură a provenienței circuitului financiar al sumelor de bani și beneficiarul real al acestora, Relu Fenechiu ar fi solicitat ca restul banilor să fie virați în conturile a două societăți comerciale în baza unor contracte de consultanță ce atestau operațiuni comerciale fictive. De precizat este faptul că semnatarii documentelor nu au avut cunoștință de înțelegerea dintre suspect și reprezentanții societății beneficiare a contractului anterior menționat, întocmind actele la solicitarea acestuia din urmă”, se mai arată în comunicatul DNA.