Relu Fenechiu a afirmat că niciun document pe care l-a prezentat ca expertiză tehnică nu a fost acceptat de instanţă, afirmând că a fost judecat şi condamnat la cinci ani de închisoare în baza unui raport al Gărzii Financiare. El a spus totodată că, în sentinţa dată în iulie 2013 de magistraţii ÎCCJ, există „aprecieri tendenţioase, inadvertenţe, chiar erori”, dar este convins că, „până la urmă, lucrurile se vor clarifica” la termenul de luni.

Relu Fenechiu a spus, în legătură cu acuzaţiile procurorilor privind tranzacţiile derulate de firmele LA ROCCA, TEHNOROM, FENE GRUP şi EUROPLUS cu SISEE Moldova că, dacă acestea ar fi adevărate, „ar merita să stea în puşcărie”.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Doi ingineri de la Electrica Oradea, trimişi în judecată pentru ...

Cătălin Cherecheș rămâne în închisoare pentru a ispăși ...

„Dacă ar fi aşa, aş merita să stau în puşcărie, dar există o corespondenţă purtată anul trecut între DNA şi SISEE Moldova privind legalitatea valorificării stocurilor. DNA nu le răspunde celor de SISEE, dar le cere date suplimentare privind bunurile aflate pe stoc. Asta arată că DNA nu ştia în 2013 situaţia de fapt a bunurilor, dar, cu un an înainte, sesizase prin rechizitoriu faptul că 99,9 la sută din bunurile achiziţionate de la cele patru societăţi erau nefolosite, în stoc. Deci ei cer stocurile după ce m-au condamnat”, a spus jurnaliştilor Relu Fenechiu.

De asemenea, liberalul a infirmat acuzaţiile potrivit cărora a vândut produsele la preţuri exagerate către SISEE Moldova, menţionând că produse similare au fost vândute la aceleaşi preţuri sau chiar mai mari, de către întreprinzători privaţi.

„Comparând preţurile de achiziţie ale bunurilor şi componentelor de gen din acea perioadă, practicate de firmele LA ROCCA, EUROPLUS şi TEHNOROM, cu ale unor firme terţe de pe piaţa de profil, respectiv, CHEMICALS; GEMS; NICULINA, (…) a rezultat că, în majoritatea situaţiilor, firmele terţe au furnizat componentele la preţuri mai mari”, a arătat deputatul PNL.

Totodată, Fenechiu a recunoscut că produsele care au făcut obiectul tranzacţiilor dintre SISE ‘ELECTRICA MOLDOVA’ şi LA ROCCA, EUROPLUS, TEHNOROM SRL, FENE GRUP SA în perioada 2002-2004 nu erau produse noi, „dar erau corespunzătoare calitativ, în conformitate cu comenzile primite, utilizabile şi în mod evident compatibile cu echipamentele din sistemul energetic naţional aflat în exploatare la acea epocă, pentru că proveneau din subsistemele acestuia”.

El a menţionat că „nu a existat nici măcar o situaţie în care, după reparaţia în care au fost înglobate astfel de piese de schimb, beneficiarii SISEE să fi reclamat nefuncţionarea ansamblului”.

Fenechiu a acuzat că „există câteva coincidenţe cel puţin curioase”, una dintre acestea fiind faptul că a fost anchetat de procurorul Paul Dumitru, care ar fi fost şef de cabinet al Monicăi Macovei pe vremea când aceasta era ministru al Justiţiei. O altă coincidenţă, susţine Fenechiu, este faptul că, pe unul dintre documente, apare semnătura lui Sorin Blejnar care, „în calitate de comisar general adjunct al Gărzii Financiare, a dirijat solicitarea în mod curios către Garda Financiară Cluj, iar de caz s-a ocupat un anume domn But, personaj cunoscut fiindcă (…) scria ce i se spunea”.

„Toate acestea sunt întâmplări. Nu cred sub nicio formă că a fost ceva dirijat.(…) Nu am nicio problemă, dacă mă reclamă cineva care presupune că am făcut o ilegalitate. Nu am nicio problemă nici ca procurorii să fie cei mai duri oameni de pe Pământ. Normalitatea într-o ţară e ca judecătorii să te judece drept. Eu nu am avut nicio teamă să ajung în instanţă, convins fiind că judecătorii vor judeca drept”, a mai afirmat Relu Fenechiu.

Pe 12 iulie 2013, un complet de la instanţa supremă l-a condamnat pe Relu Fenechiu la cinci ani de închisoare cu executare, aceeaşi pedeapsă fiind dată şi fratelui acestuia, Lucian Fenechiu. Următorul termen al procesului recursului a fost stabilit pentru 27 ianuarie, când vor avea loc dezbaterile finale şi este posibil să se dea şi sentinţa definitivă.

De asemenea, Ioan Turbatu şi Ioan Mărghidan, directori generali la SISEE Moldova, au fost condamnaţi la câte şase ani de închisoare pentru abuz în serviciu în formă calificată, Petru Andronache, director comercial la Electrica Moldova, a primit pedeapsa cea mai mare, de şapte ani de închisoare, iar Mihai Bogdan Damian, asociat unic şi administrator la firma Europlus SRL Iaşi, a fost condamnat la cinci ani de închisoare.

Instanţa i-a obligat pe Relu şi Lucian Fenechiu, Petru Andronache, Ioan Turbatu şi Mihai Bogdan Damian la plata în solidar a sumei de 6.327.390 lei, reprezentând daune materiale către SISEE Moldova.

În iunie 2012, DNA i-a trimis în judecată pe Ioan Turbatu, director general al SISEE Moldova în perioada 2002-2004, pentru abuz în serviciu, Ion Mărghidan, director general al SISEE Moldova în perioada 2004-2005, pentru abuz în serviciu şi abuz în serviciu contra intereselor publice, Petru Andronache, director comercial al SISEE Moldova în perioada 2002-2005, pentru abuz în serviciu şi abuz în serviciu contra intereselor publice.

În acest dosar au fost trimişi în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu şi la abuz în serviciu contra intereselor publice Relu Fenechiu, care la data comiterii faptelor avea calitatea de acţionar şi/sau administrator la firmele SC FENE Grup SA, SC La Rocca SRL Iaşi, SC Tehnorom SRL Iaşi, Lucian Fenechiu, în calitate de acţionar şi/sau administrator la aceleaşi firme, şi Mihai Bogdan Damian, asociat unic şi administrator la SC Europlus SRL Iaşi şi acţionar al SC FENE Grup SA.

Procurorii DNA susţin că, în perioada 2002-2005, SISEE Moldova a realizat achiziţii de la cele patru firme menţionate, fără să respecte prevederile legislaţiei cu privire la achiziţiile publice, în condiţii de favorizare a acestor firme de la care s-au cumpărat, la preţuri de produse noi, transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi, fabricate în anii 1970-1980.

Cea mai mare parte din aceste produse au rămas permanent în stocul SISEE Moldova, devenind, în final, achiziţii de produse vechi, folosite, fără justificare economică, inutile şi cauzatoare de prejudicii bugetului societăţii, făcute cu scopul de a favoriza firmele ce le livrau, menţionează documentul DNA.

SISEE Moldova a plătit pentru echipamentele cumpărate 6.406.976 lei fără TVA, din care au fost folosite efectiv doar câteva, în valoare de 79.586 lei (0,02%), restul de componente pentru sistemul energetic au rămas în stoc şi reprezintă achiziţii nejustificate în valoare de 6.327.390 lei fără TVA.

Prejudiciul total calculat de procurori este de 7.529.594,1 lei (6.327.390 lei, la care se adaugă TVA) şi reprezintă valoarea echipamentelor necorespunzătoare achiziţionate, aflate, în proporţie de 99% şi acum pe stoc.

Acest prejudiciu este rezultatul a 46 de acte materiale, derulate în perioada 2002 – 2005, fiecare act material însemnând o achiziţie publică efectuată de SISEE Moldova de la firmele menţionate.