Reţeta electronică, operaţională din iunie, iar cardul naţional, distribuit din august

„Prin introducerea prescrierii electronice şi a cardului naţional de sănătate estimăm să aducem în sistem aproximativ 150-200 de milioane de euro, sume care se pierdeau prin fraude”, a spus preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Lucian Duţă, la Forumul Naţional al Asociaţiilor de Pacienţi organizat de Colegiul Medicilor din România şi Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, potrivit Mediafax.

Potrivit preşedintelui CNAS, acest mecanism nu va afecta în niciun fel pacienţii, ci, dimpotrivă, va aduce avantaje. „Va permite o mai bună urmărire a modului cum se cheltuiesc banii dumneavoastră. Vom folosi sistemul informatic pentru a elimina deficienţele care se strecoară pe piaţa medicamentelor şi care nu erau sub controlul nostru”, a adăugat Duţă.

El a mai spus că a propus Ministerului Sănătăţii un proiect de Hotărâre de Guvern prin care medicii, când prescriu un medicament, să îşi asume respectiva prescriere.

Potrivit lui Lucian Duţă, din cele patru miliarde de euro, reprezentând bugetul CNAS, trei miliarde de euro sunt alocaţi pentru spitale şi compensarea medicamentelor. „Adică pentru spitale dăm 1,6 miliarde de euro, iar pentru compensarea medicamentelor, între 1,2 şi 1,4 miliarde de euro. Din restul de un miliard de euro ar trebui să acoperim toate celelalte cheltuieli, medici de familie din ambulatoriu, laboratoare, dispozitive medicale şi altele. Probabil că într-un an sau doi este nevoie de o decizie majoră în sistem”, a mai spus Duţă.

Alte articole

Haos în sistemul de sănătate. Analize gratis „în limita fondurilor disponibile”

Prima zi de concediu medical este decontată din buzunarul propriu. Angajații, victimele adevărate ale unei măsuri care nu rezolvă nimic

Preşedintele CNAS a precizat că în timp ce românii plătesc pentru sănătate 200 de euro, ungurii plătesc 700-800 de euro, iar germanii între 2.000 şi 3.000 de euro. „Realitatea este că sistemul este subfinanţat, dar este nevoie totodată de un mai bun control”, a adăugat Duţă.

Preşedintele CNAS a mai spus că în prezent 100.000 de pacienţi cu cancer sunt în tratament şi încă 2.000 sunt pe listele de aşteptare. „Ţin să subliniez un lucru foarte important: dacă nu există colaborare şi cooperare reală şi realistă din partea industriei farma, precum şi a corpului medical, cei care suferă sunt pacienţii. Am solicitat, de asemenea, companiilor farmaceutice să ne transmită date legate de medicamentele care nu mai există pe piaţă. Astfel, într-o transparenţă totală noi vom putea să calculăm un preţ corect la medicamentele existente. Purtăm, de asemenea, discuţii despre acea taxă de care aţi auzit cu toţi, taxa de clawback. O dorim adaptată şi flexibilizată la specificul României, la nevoile şi realitatea pieţei farma. Această taxă de reglementare a pieţei a fost introdusă pentru a fi siguri că pacienţii au acces deplin la medicaţia real necesară şi, evident, pentru a scădea, pe cât posibil, suma pe care trebuie s-o scoată bolnavii din buzunar”, a mai spus Duţă.