Revelionul pe rit vechi 2026. Când sărbătoresc comunitățile slave din România trecerea în noul an. Tradiții și obiceiuri specifice Revelionului pe stil vechi

Revelionul pe rit vechi 2026. Popoarele slave au ajuns să sărbătorească Crăciunul și Anul Nou cu decalaj de două săptămâni față de restul planetei întrucât ele respectă calendarul iulian. Aceste popoare au ales să nu treacă la calendarul gregorian și să păstreze vechiul mod de calcul pentru sărbătorile religioase.

Calendarul iulian, sau calendarul pe stil vechi, a fost introdus de Iulius Cezar în anul 46 î.Hr. Acesta a fost calculat prin aproximare și avea o eroare față de anul solar, timpul necesar Pământului pentru a face o rotație completă în jurul Soarelui. Această eroare a făcut ca, secol după secol, calendarul să rămână în urmă față de timpul astronomic real.

Pentru a corecta respectiva eroare, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a venit cu propria reformă, în urma căreia a luat naștere calendarul gregorian, pe stil nou. Potrivit acestui calendar, au fost omise 11 zile din calendarul iulian, astfel încât după 4 octombrie 1582 a urmat direct ziua de 15 octombrie, potrivit acc.md.news

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Când se sărbătorește Revelionul pe rit vechi

România a adoptat calendarul pe stil nou în 1919. Atunci, ziua de 1 aprilie a devenit oficial 14 aprilie. Biserica Ortodoxă Română a adoptat schimbarea în 1924, urmând exemplul celor mai multe biserici ortodoxe din lume. Totuși, Biserica Ortodoxă Rusă, cea Sârbă, Patriarhia Ierusalimului și mănăstirile de pe Muntele Athos folosesc în continuare calendarul iulian.

Citeste si Horoscop Urania 10-16 ianuarie 2026. Pătrat mistic la grad perfect, un context astral rar, care aduce claritate, posibilitatea de a rezolva probleme vechi, compromisuri inteligente

Revelionul pe rit vechi este sărbătorit în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, data de 14 ianuarie marcând începutul noului an pentru credincioșii care respectă acest calendar. Anul Nou pe rit vechi este celebrat de sârbi, ucraineni, ruși și lipoveni, dar și de comunități din România care au păstrat tradițiile calendarului iulian.

Tradiții și obiceiuri. De ce este bine ca prima persoană care îți intră în casă de Anul Nou să fie un bărbat

În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, șampania se desface în multe comunități. În seara de 13 ianuarie, tinerii merg cu Plugușorul sau cu alte colinde, iar în satele ucrainene se păstrează obiceiul „Malanca”, cu măști și costume tradiționale. Pocniturile de bici și focurile aprinse au rolul de a alunga spiritele rele și ghinionul anului care se încheie.

În casele sârbilor, există obiceiul spargerii paharelor. După primul toast de la miezul nopții, paharul este aruncat pe podea, gest care simbolizează ruperea de necazurile trecutului.

Dimineața zilei de 14 ianuarie este marcată de mai multe superstiții. Membrii familiei se spală pe față cu apă în care se pune o monedă de aur sau argint, pentru sănătate și belșug. Copiii merg din casă în casă și aruncă boabe de grâu, orz sau porumb, urând gazdelor recolte bogate.

Citeste si Blue Monday, cea mai deprimantă zi din an, pică în 2026 pe 19 ianuarie. Cum te poate afecta „Lunea Albastră” din punct de vedere emoțional

Fetele nemăritate pun busuioc afară sau la fântână, iar dacă dimineața găsesc brumă pe el, se spune că se vor căsători în acel an. Totodată, se crede că prima persoană care intră în casă trebuie să fie un bărbat, pentru noroc. În prima zi a anului nu se face curățenie și nu se aruncă gunoiul, pentru a nu alunga prosperitatea.

Și la cei care petrec Revelionul pe stil vechi masa este foarte bogată. Nu lipsesc aperitivele precum ardeiul umplut cu caimac, zacusca, salatele sârbești, mezelurile și afumăturile de casă. Se servesc și preparate din pește cu legume.

Felul principal include șnițel Karadjordje, mușchiuleț învelit în șuncă, ramstek sau cartofi pregătiți în stil sârbesc.