Revine aurul la putere! Băncile au cumpărat masiv aur, ca măsură de siguranță în timp de război, dar și ca revoltă împotriva dolarului

Achiziția de aur se află la cote uriașe. O astfel de frenezie în privința cumpărării aurului a mai fost înregistrată imediat după al doilea Război Mondial, în anii 50.
Cei mai importanți actori în privința achiziției de aur sunt băncile centrale, în special cele din țările care nu sunt aliniate la politica occidentală.

Citește și Şapte din zece angajaţi primesc beneficii extrasalariale. 44% primesc 800 de lei sub formă de tichete de masă sau vouchere de vacanţă

Potrivit World Gold Council, care colectează date globale, acestea au cumpărat anul trecut 1.130 de tone de aur, o creștere de 152% față de 2021.
Conform specialiștilor de la Le Monde, campioana achizițiilor în 2022 este Banca Centrală a Turciei, care și-a umplut seiful cu încă 148 de tone de aur.
Active sunt și țările mai sărace, care văd în cumpărarea de aur o posibilă salvare în eventualitatea unei crize financiare nmajore. Un exemplu în acest sens ar fi Egiptul, care a achiziționat 47 de tone de aur în 2022.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și Până când mai poate fi recuperată taxa auto. Vești bune pentru românii care nu și-au primit încă banii

Alte articole

Piperea (AUR): ”Legea ANI va trece azi de Senat”. Peiu spune că el nu va vota și amenință cu demisia

În aşteptarea sentinţelor, Călin Georgescu îşi continuă pelerinajul prin pieţe: „Noi trebuie să administrăm apa, nu seceta”

Cauza principală a declanșării acestei febre a aurului, nu o reprezintă inflația, ci războiul din Ucraina.
Potrivit Financial Times, motivul principal nu este inflația, ci războiul. Peste 40% dintre băncile centrale chestionate citează riscurile geopolitice drept motiv principal, comparativ cu doar 23% în 2021, înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina.
Tot în Financial Times, finanțatorul indian Ruchir Sharma subliniază dorința multor națiuni, precum India și Brazilia, de a găsi alternative la dolar. Potrivit FMI, acesta reprezintă puțin sub 60% din rezervele valutare globale, deținute de băncile centrale, față de 20% pentru euro și 2,7% pentru yuanul chinez.

Același finanțator susține că ”aproape 30% din țările lumii sunt sub sancțiuni americane, europene, japoneze sau britanice, față de doar 10% în anii 1990. Iar „afacerea rusă” a demonstrat că acești aliați occidentali sancționează și actori mai mari. Refugiul în aur ar putea fi una din armele rebeliunii împotriva dolarului”, a explicat Sharma