„Nu avem în evaluarea noastră instituirea stării de urgenţă. După cum ştiţi, este un apanaj al preşedintelui declararea stării de urgenţă, după informaţiile care vin de la Ministerul Sănătăţii, Ministerul de Interne, comunităţile ştiinţifice, precum şi evoluţia pe care o vom analiza în Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. În acest moment evaluăm prima lună dificilă, septembrie, lună în care avem mai multe reveniri la activitate, restaurante, teatre, cinematografe deschise, revenirea din concedii, transportul în comun aglomerat, campanie electorală, începerea şcolii”, a declarat, duminică, ministrul Sănătăţii, potrivit Agerpres.

Ministrul a mai spus că se aşteaptă la o creştere a numărului de cazuri de coronavirus.

Alte Articole

Tineri bătuţi de hoţii de lemne. „Mi-au tras câţiva ...

Două persoane au murit într-un accident cumplit pe autostradă. ...

99 de lăutari, acuzaţi de înşelăciune. Printre ei se află ...

„După această lună ne aşteptăm la o creştere a numărului de cazuri, creştere care ţine nu neapărat de noi, ci de noi toţi. Din punctul meu de vedere, atâta timp cât suntem parteneri şi respectăm nişte reguli, putem trece într-un registru de creştere uşoară a numărului de cazuri noi, pe acel platou de 1.500 – 1.600 de cazuri. Nerespectând regulile vom avea şi mai multe cazuri pe zi. Eu sper că fiecare dintre noi, înainte de a ne întreba ce vom face dacă va fi o creştere a numărului de cazuri, să ne întrebăm ce facem ca să nu crească numărul de infectări. Cred că este la îndemâna noastră”, a menţionat ministrul.

Nelu Tătaru e de părere că sistemul sanitar românesc s-a obişnuit deja cu această situaţie şi e pregătit pentru o creştere uşoară a numărului de infectări.

Tătaru a precizat că sistemul sanitar românesc se află într-un moment în care s-a adaptat deja şi este pregătit pentru o creştere uşoară a numărului de cazuri.

Însă, dacă vor apărea creşteri masive ale cazurilor, adică peste 2.000 pe zi, sistemul medical ar putea face faţă cu greu şi ar trebui să fie luate măsuri speciale, precum: creşterea numărului de paturi în secţiile ATI, creşterea numărului de medici detaşaţi dintr-un spital în altul, transferul pacienţilor din secţiile aglomerate în secţii care au capacitate de primire.