Revoluţia română din decembrie 1989, primul pas spre reîntoarcerea românilor şi a României în Europa FOTO

Trimisul special al AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: Revoluţia română din decembrie 1989 a fost primul pas spre reîntoarcerea românilor şi a României în Europa, a declarat luni, în plenul PE, Adina Vălean, comisarul european pentru transport, în timp ce eurodeputatul Traian Băsescu a spus că în decembrie 1989 românii au spus un "nu" hotărât comunismului cu sacrificiul vieţii lor şi au revenit în familia europeană.

16 dec. 2019, 17:34

„Sunt onorată să fiu aici când comemorăm acest eveniment atât de important pentru România şi toată Europa”, a spus Vălean, care reprezintă Comisia Europeană la această dezbatere.

„Pe 16 decembrie 1989 revoluţia română a început la Timişoara. Acesta a fost primul pas spre reîntoarcerea României şi a românilor în Europa. Revoluţia română a fost cel din urmă act al mişcărilor de revoltă din Europa de Est şi cel mai sângeros. În acea iarnă românii au luptat pentru libertate, drepturi fundamentale şi democraţie”, a adăugat Adina Vălean, informează Agerpres.

Traian Băsescu, eurodeputat PMP, a spus că luni, 16 decembrie, se împlinesc 30 de ani de la momentul în care „Timişoara a răbufnit”.

„Este un moment în care românii au spus un ‘Nu’ hotărât, cu sacrificiul vieţii lor, comunismului şi au revenit în familia Europeană. UE nu este numai despre pace în Europa, ci şi despre interdicţia dictaturilor pe teritoriul UE”, a subliniat Traian Băsescu în plenul PE, informează Agerpres.

Eurodeputatul PSD Cristian Terheş, care a vorbit din partea grupului S&D, a spus că revoluţia din 1989 a pus capăt unui „regim totalitar şi odios”. „Spre deosebire de alte ţări, în România trecerea de la comunism la democraţie a avut loc prin jertfe umane. Pentru că a refuzat să slujească regimul comunist biserica romano-catolică a fost scoasă în afara legii în 1948 şi mii de persoane au fost aruncate în închisoare”, a mai spus eurodeputatul PSD.

„Revoluţia din 1989 a fost apogeul luptei pentru reinstaurarea libertăţii şi democraţiei în România dusă de peste 40 de ani. Ne bucură faptul că toţi reprezentanţii României în acest Parlament îşi dau mâna pentru a duce aceste valori mai departe”, a mai spus el, informează Agerpres.

Dacian Cioloş, liderul grupului Renew Europe, a spus că pe 16 decembrie 1989, se aprindea la Timişoara scânteia revoluţiei române. „În PE omagiem curajul acestor oameni, curajul lor care a făcut posibil revenirea la valorile libertăţii. În acele zile oameni obişnuiţi au devenit eroi”, a spus Cioloş.

„Noi trebuie să luptăm pentru ca oamenii să nu mai trebuiască să iasă în stradă şi să moară pentru libertatea lor, nici acum şi nici în generaţiile următoare”, a mai spus el.

Reinhard Butikofer, din partea grupului Verzilor, a afirmat că „pentru cei care s-au jertfit în revoluţia română, pentru familiile victimelor, nu putem avea decât o plecăciune şi respect”. El a criticat însă practica de a adopta rezoluţii pentru a se stabili adevărul despre anumite evenimente. „Nu este sarcina unui parlament ca prin majoritate să decidă adevărul despre fapte istorice”, a spus Butikofer.

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan a afirmat că în urmă cu exact 30 de ani, mii de români au ieşit în stradă şi sute de mii le-au urmat în zilele următoare, potrivit Agerpres.

„România şi poporul român şi-au câştigat prin sacrificiile din zilele revoluţiei locul în Europa”, a mai spus Mureşan, care este vicepreşedinte al grupului PPE din PE.

El a reamintit, ca şi Traian Băsescu, numărul morţilor în Revoluţie, 1142, şi a spus că cuvântul zilei trebuie să fie „comemorare”, potrivit Agerpres.

„Tinerii au luptat pentru democraţie, libertatea de exprimare, libertate şi astăzi trebuie să ne gândim la ei. Avem datoria de a face toate eforturile pentru a apăra bunurile cucerite atunci”, a mai spus el.

În urma dezbaterii de luni seară va fi adoptată o rezoluţie care va fi supusă la vot joi în Parlamentul European, la 13:00 ora României.

Dezbaterea şi rezoluţia privind comemorarea a 30 de ani de la revoluţia română din 1989 au fost introduse pe ordinea de zi a ultimei sesiuni PE din acest an la propunerea grupului Partidului Popular European (PPE).