Rezoluţia maghiarilor privind autonomia: Ţinutul Secuiesc, regiune autonomă cu organism legislativ şi executiv

Liderii politici maghiari arată că “administraţia Ţinutului Secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti”.

“La o sută de ani după adoptarea Rezoluţiei de la Alba Iulia, maghiarii din România au rămas o comunitate naţională puternică şi generatoare de valori, care doreşte să îşi păstreze identitatea naţională şi patrimoniul cultural, în ciuda politicilor de asimilare a majorităţii guvernelor româneşti din diferitele perioade istorice. Deşi eforturile de apărare a identităţii au consumat energii şi resurse semnificative, comunitatea diminuându-se atât numeric cât şi proporţional, în societatea maghiară din Transilvania există încă resurse pentru progresul cultural şi economic, dacă vom reuşi să creăm cadrul politic, juridic şi administrativ al drepturilor noastre fundamentale: sistemul de drept comun pentru formele de autonomie ale comunităţii”, scrie în Rezoluţia comună a organizaţiilor politice maghiare din Transilvania privind alinierea conceptelor de autonomie, semnată la Cluj-Napoca.

În document se arată că „păstrarea şi perpetuarea identităţii” maghiarilor din România, dezvoltarea culturii maghiare şi existenţa ca o comunitate numeric minoritară, dar cu drepturi depline, “pot fi asigurate doar prin instituţia autonomiei”.

Citeşte şi Liviu Dragnea, despre autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc: E neconstituţional şi de neacceptat

“Autonomia este, de asemenea, şi în interesul majorităţii româneşti, deoarece o comunitate care se simte în siguranţă contribuie semnificativ la progresul întregii ţări (…) Obiectivele noastre nu încalcă drepturile românilor, dar ştim, de asemenea, că eforturile noastre pot avea rezultat numai cu sprijinul majorităţii – propunem un parteneriat în acest sens şi ne dorim să fim respectaţi”, mai scrie în document.

Reprezentanţii Uniunii Democrate Maghiare din România, ai Partidului Civic Maghiar şi ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania au stabilit câteva “principii fundamentale pentru armonizarea conceptelor de autonomie”.

Astfel, la primul punct din Rezoluţie se arată că “maghiarii din Transilvania trăiesc în situaţii interetnice diferite, au posibilităţi, proiecte şi viziuni diferite şi, din aceste motive, au nevoie de forme de autonomie diferite: autonomie regională pentru maghiarii din Ţinutul Secuiesc, autonomie administrativă pentru localităţile unde populaţia maghiară este majoritară şi autonomie culturală pentru toţi maghiarii din România”.

“Considerăm că  autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc trebuie să se concretizeze  ca o regiune autonomă în limitele sale istorice. Organismul său de decizie ar trebui să aibă competenţe legislative şi executive regionale în domeniul educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică. În ceea ce priveşte statutul limbii maghiare în regiune, acesta ar trebui să fie egal cu cel al limbii române. Credem că administraţia Ţinutului Secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti, ţinându-se cont de schimbările care au avut loc de atunci. Instituţiile autonomiei vor fi create cu respectarea valorilor fundamentale şi a regulilor democratice”, se arată la al doilea punct din cele patru ale Rezoluţiei comune.

La punctul trei, maghiarii arată că doresc “crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium, unde trăieşte mai mult de o treime a comunităţii maghiare din Transilvania”.

Autonomia culturală este al patrulea principiu enunţat în document, conform căruia “înseamnă autoadministrare pentru toţi maghiarii din România în domeniul educaţiei, informării publice precum şi în domeniile esenţiale de păstrare şi perpetuare a identităţii naţionale şi  a culturii”.

Formaţiunile maghiare semnatare îşi exprimă convingerea că „un consens politic creat în interesul viitorului maghiarilor din Transilvania şi în vederea obţinerii formelor de autonomie comunitară va contribui semnificativ la prosperitatea pe pământul natal a comunităţii maghiare”.

Declaraţia comună privind alinierea conceptelor de autonomie a fost semnată de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, preşedintele PPMT, Szilagyi Zsolt şi preşedintele PCM, Biro Zsolt.

Citeşte şi: Kelemen Hunor: Autonomia teritorială, locală şi culturală trebuie discutate în 2018 şi codificate legislativ

Într-o conferinţă de presă care a avut loc după semnarea documentului, Kelemen Hunor a precizat că Rezoluţia vorbeşte despre “trei tipuri de autonomie, respectiv cea regională sau teritorială, autonomia locală pentru acele comunităţi care trăiesc în condiţii interetnice şi autonomia culturală, în primul rând pentru diasporă”.

“Aceste trei forme de autonomie trebuie, la un moment dat, cât mai repede, dacă s-ar putea în 2018, discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ”, a spus liderul UDMR.

“În anul centanarului, am poropus şi propunem un dialog cu majoritatea românească. Este un moment bun să vorbim despre promisiunile de la Alba Iulia de acum 100 de ani. Credem că prin dialog putem găsi acele rezolvări, modalităţi legislative, administrative, prin care dezideratele comunităţii maghiare pot fi îndeplinite”, a mai spus Kelemen Hunor.

“Mulţi dintre sceptici se întreabă de ce după 100 de ani de când ni s-a promis respectarea dreptului la autoderterminare şi autonomie, de ce noi în continuare suntem cetăţeni corecţi, care creează valori, cetăţeni loiali ai României. Cred că autonomia este declaraţia supremă de loialitate faţă de statul român”, a declarat, la rîndul său, preşedintele PPMT.