REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016. EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016: Romaniatv.net îţi oferă date ÎN TIMP REAL

Publicat: Sâmbătă, 10 Decembrie 2016 17:52 // Actualizat: Duminică, 11 Decembrie 2016 19:09 // Sursa: romaniatv.net

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016. EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016: Votul prin corespondenţă în diaspora, numărătoarea voturilor în secţii înregistrată audio-video, un număr mai mic de parlamentari şi alegerea pe listă – acestea sunt doar câteva dintre premierele şi noutăţile scrutinului de duminică din România, organizat după o lege electorală din 2015.

EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016, de la ora 19.00

PSD – 45%

PNL – 21%

USR – 14%

ALDE – 5%

UDMR –5% (dar cu siguranță face pragul alternativ)

PMP – 4%

PRU – 3%

ALȚII/ Nu răspund 3%

Alegerile parlamentare 2016 au început duminică 11 decembrie, la ora 7.00, la urne fiind aşteptaţi peste 18,2 milioane de români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară şi se încheie la ora 21.00, cu primele date exit-poll. Mediafax vă prezintă rezultatele exit-poll, pe parcursul zilei, precum şi la ora închiderii secţiilor de votare.

19.00 Prezenţa la nivel naţional a fost de 36.93%, peste şase milioane de persoane exprimându-şi o opţiune politică. În Bucureşti, prezenţa a urcat la 37.86%

18.30 Potrivit exit-poll IRES, la ora 17.30 partidele aveau următoarele procente: PSD-46%, PNL-22%, USR-9%, ALDE-6%, UDMR-5%, PMP-4%, PRU 3%.


REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016. EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Conform cifrelor vehiculate la această oră la nivelul principalelor partide politice, PSD ar avea în Capitală aproximativ 38% din voturi, iar USR - 25%. Liberalii se clasează abia pe poziţia a treia, la distanţă de USR, având în jur de 15%.

PMP ar avea 9% din voturi, fiind urmat de ALDE cu 7%.

La alegerile locale din iunie, PSD-UNPR a obţinut 40,42% din voturile bucureştenilor, USB - 25,34%, iar PNL - 13,07%.

La nivel naţional, atât cifrele atribuite celor două case de sondare acreditate de AEP pentru aceste alegeri (IRES şi CURS - Avangarde), cât şi cele care vin dinspre partide plasează PSD pe primul loc în opţiunile de vot, cu scoruri între 45% şi 48%, urmat de PNL în jur de 20%. USR ar avea 7-9%, ALDE şi UDMR sunt situate cu puţin peste pragul electoral de 5%, în timp ce PMP este la limită, fiind cotat cu 4-6%.

Primele rezultate ale exit-poll-urilor IRES şi CURS - Avangarde urmează să fie prezentate la ora 21.00, când se închid urnele.

EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016, de la ora 18.30, potrivit sondajului Curs-Avangarde

PSD – 46%

PNL – 21%

USR – 9%

ALDE – 6%

PMP – 5%

UDMR -6%

PRU – 3%

Alții – 4%

EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016, ora 17.00

PSD – 46%

PNL – 22%

USR – 11%

ALDE – 6%

UDMR –5%

PMP – 4%

PRU – 3%

PER – 0,5%

ANR –0,5%

Nu Răspund – 2%

 

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016. EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016.

PSD – 48% 

PNL – 23% 

USR – 9% 

ALDE – 5% 

UDMR –5% 

PMP – 4% 

PRU – 3% 

PER – 0,5% 

ANR –0,5% 

Nu Răspund – 2%

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016. EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016.

PSD – 45%

PNL – 25%

USR – 7%

ALDE – 6%

UDMR - 5%

PMP – 5%

PRU – 2%

PER – 1%

ANM – 1%

Nu Răspund - 3%

Sursa: stiripesurse.ro

Pe tot parcursul zilei reporterii si redactorii vor prezenta in timp real tot ceea ce se intampla la alegerile parlamentare din 11.12.2016

EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016

PSD – 45%

PNL – 25%

USR – 7%

ALDE – 6%

UDMR - 5%

PMP – 5%

PRU – 2%

PER – 1%

ANM – 1%

Nu Răspund - 3%

Rezultate alegeri parlamentare 2016, alegeri parlamentare 2016, rezultate BEC, rezultate exit - poll, rezultate alegeri 2016. Primele rezultate dintr-un EXIT POLL realizat la ora 11.30, de Curs-Avangarde, la comanda site-ului PSnews.ro, în parteneriat cu Antena3, dă peste cap toate calculele partidelor.

Rezultate alegeri parlamentare 2016, alegeri parlamentare 2016 

PSD are un scor de 54%, PNL este pe locul al doilea, dar cu mult în urma social-democraților, cu un scor de 18%. 

Următoarele locuri sunt ocupate de ALDE – 6%, PMP – 6%, UDMR – 6% și USR – 5%. PRU al lui Bogdan Diaconu, are doar 3%, netrecând pragul electoral pentru a intra în Parlament.

Alegeri parlamentare 2016. BEC: Prezenţa la urne până la ora 9.00 - 2,55%; Olt - 3,87%, Maramureş - 1,6%, Bucureşti - 2,13%. Prezenţa la vot în timp real

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016. EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016: Secţiile de votare s-au deschis duminică dimineaţa, la ora 07.00, în toată ţara şi în municipiul Bucureşti, peste 18,8 milioane de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în România sau în stăinătate fiind aşteptaţi să îşi aleagă reprezentanţii în Parlament pentru următorii patru ani. La acest scrutin s-a revenit la votul pe liste de partid, fiind totodată introdus şi votul prin corespondenţă în Diaspora.


REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016. EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016: Peste 18,2 milioane de români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt aşteptaţi duminică între orele 7.00 şi 21.00 pentru a-i alege pe cei care îi vor reprezenta în Parlament. Campania electorală s-a încheiat sâmbătă la ora 7.00.

În circumscripţiile electorale din ţară vor fi aleşi 308 deputaţi şi 134 de senatori, iar în circumscripţia electorală nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării vor fi aleşi 2 senatori şi 4 deputaţi.

EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016: Cine numără voturile românilor pe 11 decembrie

Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

Pot vota în ţară cetăţenii români care îndeplinesc următoarele condiţii: au domiciliul sau reşedinţa în România şi au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv. Nu pot alege debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie şi persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.

Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: a) cartea de identitate; b) cartea electronică de identitate; c) cartea de identitate provizorie; d) buletinul de identitate; e) paşaportul diplomatic; f) paşaportul diplomatic electronic; g) paşaportul de serviciu; h) paşaportul de serviciu electronic; i) carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator pot vota în secţia de votare în care activează, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale în care se află secţia de votare respectivă.

Rezultate alegeri parlamentare 2016. Biroul Electoral Central va comunica rezultate parţiale și finale ale alegerilor parlamentare 2016 după începerea centralizării datelor primite de la fiecare Birou Electoral Judetean. 

 

Rezultate alegeri parlamentare 2016. Acestea sunt primele alegeri parlamentare când românii plecaţi în străinătate pot vota prin corespondenţă. Cetăţenii aflaţi în diaspora au avut la dispoziţie până în data de 14 septembrie 2016 să depună cererile pentru a se înscrie în Registrul electoral cu menţiunea pentru votul prin corescpondeţă sau pentru a se înscrie în secţia de votare.

Rezultate alegeri parlamentare 2016. BEC a stabilit ca datele de intrare - procese verbale - la alegerile pentru Senat si Camera Deputatilor din 11 decembrie sa fie disponibile intr-o interfata publica. Competitorii electorali vor avea posibilitatea, in baza unei cereri scrise adresate Biroului Electoral Central, sa primeasca date de autentificare (nume de utilizator si parola) pentru o interfata securizata pe un sistem paralel cu cel public, continand aceleasi date, se arata intr-un comunicat al BEC. 

Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

Pot vota în ţară cetăţenii români care îndeplinesc următoarele condiţii: au domiciliul sau reşedinţa în România şi au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.

Nu pot alege debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie şi persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Rezultate alegeri parlamentare 2016.  Exit-poll-urile la alegerile Parlamentare din 11 decembrie 2016 vor fi realizate de IRES (Institututul Roman pentru Evaluare si Strategie) si de Consortiul format din Centrul de Sociologie Urbana si Regionala - CURS si Grupul de Studii Socio-Comportamentale AVANGARDE. Sondajele de opinie la iesirea de la urne vor fi facute la nivel national iar datele vor fi prezentate public imediat dupa inchiderea urnelor, adica duminica 11 decembrie, la ora 21:00.

Rezultate alegeri parlamentare 2016.  Aceste alegeri presupun un sistem de vot diferit față de tururile de scrutin din 2008 și din 2016. Asta înseamnă că votează pe liste și nu nominal, așa cum s-a întâmplat acum 4 și acum 8 ani. Decizia a fost susținută atât de parlamentarii din grupul aflat la putere, cât și de cei ce se află în opoziție. Legea cu privire la noul format de vot a fost promulgată în data de 20 iunie 2015. Prin această metodă de vot, un deputat va deservi 73.000 de cetățeni dintr-un județ, iar un senator va reprezenta 168.000 de votanți. Ca urmare a acestui tur de scrutin, vor intra în Senat 134 de persoane, iar în Camera Deputaților, 308 de candidați.

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Afli primul EXIT POLL, în direct la România TV

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016. EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016: Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.

Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: a) cartea de identitate; b) cartea electronică de identitate; c) cartea de identitate provizorie; d) buletinul de identitate; e) paşaportul diplomatic; f) paşaportul diplomatic electronic; g) paşaportul de serviciu; h) paşaportul de serviciu electronic; i) carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

 

Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator pot vota în secţia de votare în care activează, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale în care se află secţia de votare respectivă.

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016. EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016: Candidaţii pot vota în orice secţie de votare de pe raza circumscripţiei electorale în care candidează.

Votarea se desfăşoară duminică, 11 decembrie 2016, între orele 7.00 şi 21.00. La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot. Alegătorilor care la ora 21.00 se află în sala unde se votează li se permite să îşi exercite dreptul de vot.

Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate şi, după caz, documentul care dovedeşte reşedinţa operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă existentă în secţia de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnalează dacă: a) persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv; b) persoana care s-a prezentat la vot şi-a pierdut drepturile electorale; c) persoana care s-a prezentat la vot este arondată la altă secţie de votare; d) persoana care s-a prezentat la vot este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective şi dacă a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; e) persoana care s-a prezentat la vot şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin.

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016. EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016: În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia şi a verificării actului de identitate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare: a) opreşte de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării, persoana care şi-a pierdut drepturile electorale şi persoana care a optat să voteze prin corespondenţă; b) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la altă secţie de votare; c) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare unde a fost arondat conform reşedinţei, în cazul în care acesta a fost înscris în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; d) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective; în cazul în care persoana omisă este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secţie de votare, preşedintele biroului electoral al acelei secţii de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens şi va radia persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”; e) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, are domiciliul sau reşedinţa în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale; f) permite alegătorului care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi este înscris în lista electorală permanentă să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. Ştampila cu menţiunea „VOTAT” trebuie să fie rotundă şi astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică.

După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul verbal al operaţiunilor de votare.

Ştampila cu menţiunea „VOTAT”, încredinţată pentru votare, se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală permanentă, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a unui alt membru al biroului electoral.

Sunt nule şi nu intră în calculul voturilor valabil exprimate: buletinele de vot la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere (indiferent de menţiunile înscrise de alegător); buletinele de vot la care ştampila este aplicată în afara patrulaterelor; buletinele de vot la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere, chiar dacă una dintre ştampile a fost tăiată. Se consider[ vot valabil exprimat: buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater; buletinele de vot pe care ştampila aplicată depăşeşte limitele patrulaterului, dar opţiunea alegătorului este evidentă; buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată de mai multe ori în interiorul aceluiaşi patrulater; buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater şi în afara patrulaterelor; buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater, dar pe buletin sunt înscrise diferite menţiuni ale alegătorului.

Au dreptul la urnă mobilă cetăţenii cu drept de vot din circumscripţia electorală respectivă care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate ori de invaliditate, înregistrată la cea mai apropiată secţie de votare de locul în care se află în ziua votării, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În cazul cetăţenilor care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare, cererile scrise se pot transmite prin intermediul altor persoane sau prin intermediul personalului de specialitate din unităţile medicale unde se află internaţi, după caz.

De urnă mobilă beneficiază şi persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă ori asupra cărora s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale. Procedura de exercitare a dreptului de vot de către această categorie de alegători este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central. În aceste condiţii pot vota numai persoanele care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale în care au loc alegeri.


REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016. EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016: Alegerile de duminică au fost organizate şi se desfăşoară după o nouă lege electorală, adoptată în 2015, faţă de scrutinul din 2012, parlamentarii fiind aleşi acum pe listă şi nu uninominal, metodă folosită ultima dată în 2004.

Noua legislaţie electorală prevede un număr mai mic de senatori şi deputaţi, faţă de vechea legislatură. Scăderea a rezultat după ce norma de reprezentare pentru deputaţi a fost stabilită la 73.000 de locuitori şi de 168.000 de locuitori pentru senatori. Astfel, românii aleg, duminică, 326 deputaţi, dintre care 18 ai minorităţilor, şi 134 de senatori. Viitorul Parlament va număra după alegeri 466 de deputaţi şi senatori, faţă de 588, câţi au fost aleşi în 2012.

La alegerile parlamentare din 11 decembrie sunt organizate în străinătate 417 secţii de votare, cel mai mare număr de secţii organizat vreodată în diaspora, cu 111 mai multe, decât la alegerile parlamentare din anul 2012 şi cu 123 mai multe decât la scrutinul pentru alegerile prezidenţiale din anul 2014, potrivit declaraţiei purtătorului de cuvânt al MAE Ionuţ Vâlcu.

"Din cele 417 secţii de votare propuse, 193 de secţii de votare vor fi organizate pe lângă ambasadele, consulatele şi institutele culturale ale României din străinătate. 217 secţii de votare reprezintă propunerile motivate de MAE pentru a fi create în străinătate, iar 7 secţii de votare vor fi organizate la solicitarea a cel puţin 100 de cetăţeni români care s-au înscris în Registrul Electoral Român până la data de 14 septembrie 2016", a adăugat purtătorul de cuvânt al MAE.

Diaspora va fi reprezentată în continuare de 4 deputaţi şi 2 senatori, o premieră constând însă în introducerea votului prin corespondenţă pentru acest tip de alegeri. Doar 8.889 de cetăţeni români vor vota prin corespondenţă la scrutinul parlamentar din acest an, aceştia înscriindu-se în Registrul Electoral Român până la data de 14 septembrie 2016, cu opţiunea votului prin corespondenţă.

Având în vedere numărul redus al alegătorilor din străinătate care s-au înscris în Registrul Electoral, guvernul Cioloş a adoptat OUG 47/2016 care a permis înfiinţării unor noi secţii de votare în afara celor şapte secţii solicitate, potrivit legii de cel puţin 100 de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.Cele şapte secţii de votare solicitate de românii din diaspora au fost deschise în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (1 secţie de votare solicitată), Republica Moldova (patru secţii) şi în Spania (două secţii).

Cele mai multe secţii de votare sunt organizate în Italia, 73, în Spania, 53, în Republica Moldova, 35, SUA, 31, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, 21, în Franţa 16, în Germania 15, în Belgia, 9 şi în Canada 8.

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016. EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016: În localităţile în care la scrutinul din 2014 a fost un flux mare de votanţi, au fost înfiinţate mai multe secţii de votare, a precizat MAE, făcând trimitere la Chişinău, unde au fost deschise 12 secţii de votare, Londra, 8 secţii, la Bruxelles, 7 secţii, la Paris 6 secţii, la Roma şi Madrid câte 5 secţii.

Alegătorii din dinaspora au la dispoziţie şi o hartă interactivă pe site-ul MAE pentru a identifica cea mai apropiată secţie de votare de reşedinţa sau domicilul din străinătate.

Tot ca o premieră, activitatea în secţiile de votare va fi înregistrată audio-video, neîntrerupt, după ora 21.00 când se închid secţiile şi până ce toţi membrii acestei părăsesc secţia. Înregistrarea va fi făcută cu o tabletă securizată de Serviciul pentru Telecomunicaţii Speciale(STS), de către un operator de calculator, dintr-un punct fix.

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016 CLUJ. Cine va reprezenta Ardealul în Parlamentul României

 

"Nefilmarea acestor operaţiuni este infracţiune. (...)În momentul în care undeva, la secţie de vot, o tabletă i se întrerupe funcţionarea aplicaţiei de înregistrare video în centrul de monitorizare se semnalează automat. Este atenţionată persoana care răspunde de buna desfăşurare în secţia de vot şi se va vedea dacă e un incident tehnic sau dacă a fost o întrerupere voluntară. (...)Aceste înregistrări video, tot conform Hotărârii de Guvern, în cursul nopţii şi a doua zi şi până când vom termina, vor fi. Odată cu tableta, în fiecare unitate din STS se va încehia un document în care se va menţiona explicit dacă operatorul a folosit sau nu această facilitate, care este obligatorie potrivit legii. Aceste filmuleţe vor fi toate descărcate, vor fi stocate într-un mediu sigur şi, aşa cum prevede legea, vor fi păstrate trei luni de zile. După trei luni de zile le vom distruge împreună cu dispozitivele fizice pe care ele sunt stocate, dacă între timp nu cumva BEC sau organele legii au cerut vreuna dintre înregistrări", a declarat directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale(STS), Marcel Opriş.

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016. EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016: A fost schimbat şi tipul de plic folosit pentru strângerea şi transportul ştampilelor. Plicurile folosite duminică sunt unele transparente, ce se ştampilează la început iar la final se sigilează.

Ca o noutate în istoria alegerilor electorale din România, actualul scrutin este informatizat complet.

"Am dat dispoziţie, orice fel de operaţiune informatică se jurnalizează, se păstrează atât cât spune legea. Adică dacă este o infracţiune, noi vom păstra aceste jurnalizări până când se stinge efectul infracţiunii, adică nu trei luni, aşa e în lege. Din acest punct de vedere, chiar dacă un operator STS, cineva din BEC, ar face vreo operaţiune în sistemul informatic, prin care să altereze corectitudinea votului, urmele rămân acolo şi sunt la dispozţia justiţiei. Sunt atât de grav ca să înţelegeţi că este exclusă orice fel de posibilitate ca în sistemele electronice să fie alterată voinţa cetăţeanului", a mai spus directorul STS.

Faţă de alegerile din iunie, toate procesele verbale, completate electronic, vor fi publicate automat de sistem, începând cu ora 12.00 noaptea, fără intervenţie umană. Totul într-un format pe care partidele şi mass-media să îl poată prelua.

De asemenea, la cerere, partidele politice beneficiază de conexiuni speciale de la STS, prin care să-şi introducă datele în sistemele proprii de evaluare.

Pentru organizarea în siguranţă a scrutinului de duminică au fost mobilizate 45.000 de forţe ale Ministerului Afacerilor Interne(MAI),cele mai multe pentru măsuri de ordine în secţiile de votare.

Pragul electoral la alegerile din 11 decembrie este de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii, voturile pentru cei ce nu reuşesc să îl treacă fiind redistribuite.

Potrivit legii în vigoare, după primirea proceselor-verbale încheiate de către birourile electorale ale circumscripţiilor, Biroul Electoral Central stabileşte partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor. Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, calculat după cum urmează - 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali.

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016 BRAŞOV. Candidaţi SURPRIZĂ pe liste

După primirea de la Biroul Electoral Central a constatării cu privire la partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care întrunesc şi care nu întrunesc pragul electoral, biroul electoral de circumscripţie procedează la atribuirea mandatelor de deputat, respectiv de senator. La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie au dreptul să asiste candidaţii şi persoanele acreditate.

Atribuirea de mandate se face avându-se în vedere numai partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au întrunit pragul electoral în mod distinct pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, precum şi candidaţii independenţi care au obţinut un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral al circumscripţiei în care au candidat.

Repartizarea şi atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se fac în două etape: la nivelul fiecărei circumscripţii electorale şi la nivel naţional.

La nivelul circumscripţiei electorale, biroul electoral stabileşte, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, coeficientul electoral al circumscripţiei, prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce trec pragul şi pentru candidaţii independenţi la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleşi în acea circumscripţie. Coeficientul electoral este numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din această împărţire.

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016. EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016: Fiecărei liste i se repartizează atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral al circumscripţiei electorale se include în voturile valabil exprimate pentru acea listă. Atribuirea mandatelor se face de biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii candidaţilor pe listă. Pentru candidaţii independenţi se atribuie fiecăruia câte un mandat, dacă a obţinut un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral pentru deputaţi sau pentru senatori, după caz. Candidaţii independenţi participă la repartizarea mandatelor numai în prima etapă, cea de la nivelul circumscripţiei - un candidat independent nu poate primi decât un singur mandat.

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016 IAŞI. Nume grele pe lista candidaţilor din Iaşi

Voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obţinute de listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce trec pragul, precum şi mandatele ce nu au putut fi atribuite de biroul electoral de circumscripţie se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat.

Biroul Electoral Central însumează, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, voturile neutilizate şi pe cele inferioare coeficientului electoral de circumscripţie din toate circumscripţiile electorale, pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce trec pragul; numărul voturilor astfel obţinute de fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., făcându-se atâtea operaţii de împărţire câte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripţiilor electorale; valoarea zecimală a câtului obţinut din aceste împărţiri se va trunchia după a 15-a zecimală fără rotunjire; câturile rezultate din împărţire, indiferent de lista din care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurenţa numărului de mandate neatribuite; cel mai mic dintre aceste câturi constituie coeficientul electoral naţional, pentru senatori şi, separat, pentru deputaţi; fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice sau alianţe electorale i se repartizează atâtea mandate de deputaţi sau, după caz, de senatori, de câte ori coeficientul electoral naţional se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală respectivă, rezultat din însumarea naţională a voturilor neutilizate şi a celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie.

REZULTATE EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016 CONSTANŢA. Ce nume sonore se regăsesc pe listă


Desfăşurarea mandatelor repartizate pe circumscripţii electorale se face de Biroul Electoral Central, după cum urmează: a) pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, cărora le-au revenit mandate potrivit paragrafului precedent, se împarte numărul voturilor neutilizate şi al celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie, din fiecare circumscripţie electorală, la numărul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid politic, acea alianţă politică sau alianţă electorală avut în vedere la repartizarea mandatelor naţionale; rezultatul astfel obţinut pentru fiecare circumscripţie se înmulţeşte cu numărul de mandate cuvenite partidului, alianţei politice, alianţei electorale sau organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale; datele obţinute se ordonează descrescător la nivelul ţării şi, separat, descrescător în cadrul fiecărei circumscripţii; în circumscripţiile în care două sau mai multe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în urma calculelor făcute, nu pot fi departajate în vederea determinării repartitorului circumscripţiei respective, departajarea pentru ordonarea descrescătoare se va face având în vedere întâi numărul voturilor rămase neutilizate în respectiva circumscripţie, apoi numărul de voturi valabil exprimate în cadrul circumscripţiei, apoi numărul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, iar, în final, dacă niciunul din criteriile anterioare nu duce la departajare, prin tragere la sorţi, organizată de Biroul Electoral Central; pentru fiecare circumscripţie se iau în calcul primele partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în limita mandatelor ce au rămas de repartizat în circumscripţia respectivă; ultimul număr din această operaţiune reprezintă repartitorul acelei circumscripţii; în continuare, se procedează la repartizarea mandatelor pe circumscripţii în ordinea partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, precum şi a circumscripţiilor din lista ordonată pe ţară, astfel: primul număr din lista ordonată la nivel naţional se împarte la repartitorul circumscripţiei de la care provine, rezultând numărul de mandate ce îi revin în circumscripţia respectivă; în continuare se procedează identic cu numerele următoare din lista ordonată la nivel naţional; în situaţia în care s-a epuizat numărul de mandate cuvenite unui partid politic, unei alianţe politice, unei alianţe electorale sau unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ori dintr-o circumscripţie electorală, operaţiunea se continuă fără acestea; dacă numărul din lista ordonată la nivel naţional este mai mic decât repartitorul de circumscripţie, se acordă un mandat; b) în cazul în care nu este posibilă acordarea mandatelor în ordinea ce rezultă din aplicarea prevederilor lit. a), Biroul Electoral Central are în vedere circumscripţia electorală în care partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale are cel mai mare număr de candidaţi sau un candidat, cărora nu li s-au atribuit mandate, iar dacă şi astfel au rămas mandate neindividualizate pe circumscripţii, circumscripţia electorală în care partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscripţie; c) dacă după aplicarea prevederilor lit. a) şi b) au mai rămas mandate nedesfăşurate pe circumscripţii, Biroul Electoral Central le stabileşte pe baza acordului partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale cărora li se cuvin aceste mandate, iar în lipsa unui acord, prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la încheierea operaţiunilor anterioare.

Biroul electoral de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al alegerii senatorilor şi deputaţilor cărora li s-au atribuit mandate, în termen de 24 de ore de la încheierea fiecărei operaţiuni de atribuire.

În cazul în care organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale optează pentru depunerea aceleiaşi liste de candidaţi în toate circumscripţiile electorale, mandatul de deputat revine, în ordinea înscrierii, candidatului aflat pe lista organizaţiei minorităţii naţionale respective, fiind atribuit la nivel naţional de către Biroul Electoral Central pentru fiecare minoritate naţională în parte, conform art. 56, organizaţiei minorităţii respective care a câştigat cele mai multe voturi valabil exprimate la nivel naţional.

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016: Peste 392.000 de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne, în Arad

Candidaţii înscrişi în liste care nu au fost aleşi sunt declaraţi supleanţi ai listelor respective. În caz de vacanţă a mandatelor de senatori sau de deputaţi aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii ocupă locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din partea cărora au candidat supleanţii confirmă în scris, sub semnătura conducerii partidelor politice sau a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, că supleanţii fac parte din partidul politic respectiv ori din organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Jurnaliştii România TV sunt peste tot. Reporterii şi operatorii TV vor transmite în direct votul decisiv pentru soarta ţării.

 

Oră de oră ştirie România TV te vor ţine la curent cu evoluţia votului, iar la ora 21.00 afli primul cine a câştigat algerile.

ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Cum arată profilul liderilor politici. Câţi dintre ei sunt locomotivă de partid ANALIZĂ

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Pentru tine vor comenta în direct evoluţia scrutinului cei mai importanţi politicieni, cei mai respectaţi analişti politici şi cei mai incisivi moderatori

La ora 21.00 puteţi afla de la România TVprimele rezultate ale alegerilor parlamentare 2016.

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că, la data de 8 noiembrie 2016, numărul alegătorilor înscrişi în Registrul electoral - inclusiv cetăţenii care vor împlini 18 ani până la data de 11 decembrie 2016 - este de 18.906.721.

Potrivit anexelor prezentate în comunicarea AEP, pe listele din străinătate sunt înscrişi 943 cetăţeni cu drept de vot de sex feminin în vârstă de peste 100 de ani, dar şi 687 de cetăţeni cu drept de vot de sex masculin în vârstă de peste 100 de ani.

Conform AEP, autorităţile române au primit 8889 de cereri de vot prin corespondenţă la alegerile din 11 decembrie.

În topul ţărilor în care românii au solicitat să voteze prin corespondenţă de află Spania, cu 2794 de cereri, Italia (1228) şi Republica Moldova (880). La polul opus, se află 12 ţări, printre care Bulgaria, Camerun, Estonia, Georgia, Mexic, Rusia, Vanuatu şi Vietnam, cu câte o solicitare pentru vot prin corespondenţă.

AEP atenţionează, însă, că datele referitoare la numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral sunt într-o continuă modificare, fiind actualizate prin operaţiuni curente efectuate de primari, prin importuri de date de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi de la Direcţia Generală de Paşapoarte.

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Românii din diaspora votează pentru alegerile parlamentare în 417 secţii, pe parcursul a aproximativ 36 de ore - din cauza fusului orar, primele secţii de votare se deschid sâmbătă, ora 20:00-Australia şi Noua Zeelandă, iar ultimele să se închid, luni, la 06:00-coasta de vest a Americii de Nord.

La alegerile parlamentare din 11 decembrie vor fi organizate în străinătate 417 secţii de votare, cel mai mare număr de secţii organizat vreodată în diaspora, cu 111 mai multe, decât la alegerile parlamentare din anul 2012 şi cu 123 mai multe decât la scrutinul pentru alegerile prezidenţiale din anul 2014, potrivit declaraţiei purtătorului de cuvânt al MAE Ionuţ Vâlcu.

"Din cele 417 secţii de votare propuse, 193 de secţii de votare vor fi organizate pe lângă ambasadele, consulatele şi institutele culturale ale României din străinătate. 217 secţii de votare reprezintă propunerile motivate de MAE pentru a fi create în străinătate, iar 7 secţii de votare vor fi organizate la solicitarea a cel puţin 100 de cetăţeni români care s-au înscris în Registrul Electoral Român până la data de 14 septembrie 2016", a adăugat purtătorul de cuvânt al MAE.

Pentru alegerile din 11 decembrie, având în vedere numărul redus al alegătorilor din străinătate care s-au înscris în Registrul Electoral, guvernul Cioloş a adoptat OUG 47/2016 care a permis înfiinţării unor noi secţii de votare în afara celor şapte secţii solicitate, potrivit legii de cel puţin 100 de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016. AEP a informat, sâmbătă, că partidele şi candidaţii independenţi la alegerile parlamentare din 11 decembrie au declarat contribuţii pentru campania electorală de peste 32,5 milioane de lei, mai puţin cu circa 25 milioane de lei faţă de cât s-au cheltuit în campania pentru alegerile locale.

”Autoritatea Electorală Permanentă informează că mandatarii financiari ai competitorilor electorali participanţi la alegerile parlamentare din data de 11 decembrie 2016 au declarat şi înregistrat la AEP contribuţii pentru campania electorală în valoare totală de 32.731.386,41 lei. Precizăm că, potrivit art. 28 alin. (11) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, contribuţiile candidaţilor pentru campania electorală pot fi folosite numai după data declarării acestora la Autoritatea Electorală Permanentă”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Potrivit sursei citate, PSD a declarat contribuţii în valoare de 11,265 milioane lei, PNL în valoare de 10,62 milioane lei, PMP 2,53 milioane lei, iar ALDE în valoare de 2,83 milioane lei.

Cel mai puţin au declarat Partidul Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor PACT - 300 lei, Uniunea Ucrainienilor din România - 800 lei şi Partidul Blocul Unităţii Naţionale - 1000 lei.

Partidele politice au declarat contribuţii totale în valoare de 32.152.130,41 lei, iar candidaţi independenţi în valoare totală de 579.526 lei.

Cel mai mult au declarat candidaţii independenţi Gică Duţă şi Daniela Pepene, câte 63.000 de lei, iar cel mai puţin Dănuţ Dinu şi Dănuţ Traian Oşvath, câte 2000 de lei.

La alegerile locale din 5 iunie 2016 competitorii electorali au au declarat şi înregistrat la AEP contribuţii pentru campania electorală în valoare totală de 57,5 milionane lei.

La alegerile locale PSD a declarat contribuţii în valoare de 13,75 milioane lei, PNL în valoare de 16.625.302 lei, ALDE de 4.228.759 de lei, iar UNPR şi PMP în valoare totală de aproximativ 4 milioane de lei.

EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016.  Biroul Electoral Central (BEC) a acreditat Consorțiul format din Centrul de Sociologie Urbană și Regională - CURS și Grupul de Studii Socio-Comportamentale AVANGARDE pentru efectuarea de sondaje de opinie la ieșirea de la urne la alegerile parlamentare din 11 decembrie.

Citeşte şi: CURS-Avangarde, cel mai precis exit poll pentru alegerile locale din 5 iunie

De asemenea, Biroul Electoral Central a mai acreditat pentru realizarea de exit-poll şi Institutul Român Pentru Evaluare și Strategie — IRES.

Totodată, BEC a stabilit ca datele de intrare — procese verbale — la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din 11 decembrie să fie disponibile într-o interfață publică.

Competitorii electorali vor avea posibilitatea, în baza unei cereri scrise adresate Biroului Electoral Central, să primească date de autentificare (nume de utilizator și parolă) pentru o interfață securizată pe un sistem paralel cu cel public, conținând aceleași date, se arată într-un comunicat al BEC.
 
 
EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi pe data de 11 decembrie să îşi aleagă reprezentanții din Senat și Camera Deputaților. Urnele se deschid la ora 7.00 și se vor închide la ora 21.00. La alegerile parlamentare vom alege, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de patru ani, deputații și senatorii țării noastre. Camera Deputaților și Senatul alcătuiesc Parlamentul României. 

Potrivit Autorității Electorale Permanente, sunt aproximativ 18,9 milioane de români cu drept de vot. În 2016 vor fi 312 deputaţi, cărora li se adaugă 16 deputaţi ai minorităţilor naţionale, şi 134 de senatori.

Românii din diaspora vor fi reprezentaţi de patru deputaţi şi doi senatori.

Norma de reprezentare este să fie un deputat la 73.000 locuitori şi un senator la 168.000 locuitori, iar pragul electoral de intrare în Parlament pentru un partid este de 5 procente.

S-au înscris în cursa electorală aproape 6.500 de candidați.

Pentru organizarea alegerilor s-a aprobat suma totală de 227,7 milioane de lei, iar fondurile necesare sunt prevăzute în bugetele MAI, MAE, AEP, STS, INS, pe categorii de cheltuieli.



loading...
Comenteaza // Vezi comentarii
Loading...
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
1
EUR
4.8750
RON
26 Sep
noapte 15 °
zi 25 °
Ultimele joburi adaugate
24 H