REZULTATE ALEGERI PREZIDENTIALE 2014: EXIT POLL

REZULTATE EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTIALE 2014. UPDATE. La ora 13.00, Victor Ponta se situa pe primul loc cu 59%, iar Klaus Iohannis deţinea 41% din voturi, arată exit-poll-urile, prezentate de PSD.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Mircea Geoană, anunț de ultimă oră despre candidatura sa ...

Florin Călinescu poate candida la alegerile pentru Parlamentul ...

REZULTATE EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTIALE 2014. UPDATE. La ora 10.30, Victor Ponta se situa pe primul loc cu 61%, iar Klaus Iohannis deţinea 39% din voturi, arată exit-poll-urile, prezentate de PSD. Faţă de ora 9.00, se înregistrează  o scădere a voturilor pentru Victor Ponta.

REZULTATE EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTIALE 2014. Potrivit primelor cifre ale exit-pollurilor, Victor Ponta este pe primul loc în preferinţele românilor cu 64% dintre voturile exprimate până la ora 09.00, în timp ce Klaus Iohannis are 36%.

EXIT-POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 TURUL DOI. Potrivit datelor exit-poll, la ora 10.00, Victor Ponta avea 56%, iar Klaus Iohannis – 44%

În varianta PSD, la ora 10.30, Victor Ponta conducea cu 61%, iar Iohannis – 39%.

REZULTATE ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. TURUL DOI.  18.281.625 de alegători sunt aşteptaţi la vot în cel de-al doilea tur pentru a alege unul dintre cei doi candidaţi rămaşi în cursa pentru Cotroceni: candidatul Alianţei PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, şi cel al Alianţei Creştin – Liberale (ACL), Klaus Iohannis. 

REZULTATE ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. TURUL DOI.  BEC va începe să dea publicităţii date oficiale, pe 17 noiembrie, începând cu orele 2,00, apoi la 5,00, 9,00, 11,00, 17,00, 20,00. Ora de referinţă a datelor prezentate va fi cu două ore în urmă faţă de momentul comunicării, adică 0,00, 3,00, 7,00, 9,00, 15,00, 18,00.

REZULTATE ALEGERI PREZIDENTIALE 2014, TURUL II: Candidatul de dreapta, Klaus Iohannis, a avut după turul întâi 10 procente mai puţin decât cel de stânga, diferenţa mult mai mare decât în cele două cazuri din 1996 şi 2004.

Tot finalul zilei de duminică ar putea confirma scăderea constantă a prezenţei la vot după ’90 şi ideea conform căreia prezenţa la urne la al doilea tur de scrutin este mai mică decât la primul (53,17%) sau, dimpotrivă, s-ar putea consemna în premieră o creştere a numărului celor care votează, ca urmare a campaniilor din media şi de pe reţelele de socializare, dar şi a îndemnurilor lansate de ambii candidaţi.

Cea mai mare prezenţă la vot, 86,19%, s-a înregistrat în 20 mai 1990 şi tot atunci a fost şi cel mai mare scor electoral, 85,07%. Cea mai mare diferenţă între primii doi clasaţi după primul tur a fost de 16,1%, în 1992, între Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. În cazul celui de al doilea tur, cea mai mare diferenţă a fost în 2000, când Ion Iliescu a înregistrat un număr dublu de voturi faţă de Corneliu Vadim Tudor, iar cea mai mică în 2009, când Traian Băsescu a câştigat în faţa lui Mircea Geoană la diferenţă de 0,67%.

REZULTATE ALEGERI PREZIDENTIALE 2014, TURUL II: Prezentăm situaţia prezenţei la vot şi a scorurilor obţinute de principalii competitori la alegerile prezidenţiale de după 1989:

Primele alegeri după căderea comunismului, desfăşurate în 20 mai 1990, sunt şi singurele în care preşedintele a fost ales din primul tur de scrutin, dar şi cele la care s-a înregistrat cea mai mare prezenţă la vot, 86,19%. Alegerile din Duminica Orbului l-au adus în funcţia supremă în stat pe Ion Iliescu, prin votul a 85,07% din cei care au mers la urne.

REZULTATE ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Verifică dacă CNP-ul tău a fost folosit pentru FRAUDE la VOT la PREZIDENŢIALE 2014

Primul tur al prezidenţialelor din 1992, desfăşurat în 27 septembrie, a avut o prezenţă de 76, 29%. Primii doi clasaţi au fost Ion Iliescu (47,34%) şi Emil Constantinescu (31,24%), la o diferenţă de 16,1 procente. La al doilea tur, din 11 octombrie, a fost consemnată o prezenţă de 73,23 %, iar victoria i-a revenit lui Ion Iliescu, cu 61,43% din voturi, contracandidatul său obţinând 38,57% din sufragii.

Alegerile din 3 noiembrie 1996 au însemnat o prezenţă de 76,6% şi numărul record de 16 candidaţi. În turul al doilea s-au calificat Ion Iliescu (32,25%), Emil Constantinescu (28,51%), înregistrându-se şi o premieră, cea mai mică diferenţă de voturi între candidaţi, 3,74% . Un scor deloc neglijabil, 20,54%, a obţinut atunci şi Petre Roman.

În 17 noiembrie, al doilea tur de scrutin a avut o prezenţă de 75,9%, iar câştigător a fost Emil Constantinescu (CDR), cu 54,41% din voturi, la diferenţă de mai puţin de 1 procent faţă de contracandidatul său, Ion Iliescu (45,59%).

Scrutinul prezidenţial din 2000 a însemnat, la turul I, din 26 noiembrie, o prezenţă de 65,31% şi doi finalişti: Ion Iliescu (36,35%) şi Corneliu Vadim Tudor (28,34%). Intraţi în turul al doilea cu o diferenţă de 8 procente, Iliescu şi Vadim Tudor şi-au disputat voturile a 10.177.343 (57,50%) de alegători. Rezultatul votului, mai degrabă unul anti-Vadim decât unul pro-Iliescu l-a readus pe Ion Iliescu la Cotroceni, cu 66,83% din sufragii, dublu faţă de contracandidatul său, care a obţinut 33,17%.

În 2004, primul tur al alegerilor prezidenţiale s-a desfăşurat în 28 noiembrie, iar al doilea în data de 12 decembrie. În primul tur, pentru funcţia de preşedinte au fost 12 candidaţi. Cu o prezenţă de 58,5%, Adrian Năstase şi Traian Băsescu au intrat în turul al doilea, la o diferenţă de 733.628 de voturi, preprezentând 7 procente. Năstase a obţinut 40,97% din voturi, iar Băsescu 33,92%.

Turul doi de scrutin a însemnat şi o confruntare dură între Adrian Năstase şi Traian Băsescu. Prezenţa a fost de 55,2%. Traian Băsescu a câştigat alegerile cu 51.23% din voturi, iar Adrian Năstase a strâns 48.77% din voturi. Diferenţa dintre Traian Băsescu şi Adrian Năstase a fost de doar 245.374 de voturi, adică 2,46%, în condiţiile în care două exit-poll-uri erau în favoarea fostului premier, iar un altul îl plasa la egalitate cu Băsescu.

REZULTATE ALEGERI PREZIDENTIALE 2014, TURUL II: În 2009, primul tur de scrutin a avut loc în data de 22 noiembrie, cu 12 candidaţi şi cu o prezenţă de 54,37%. Primii doi clasaţi, la un scor foarte strâns (1,29%), au fost Traian Băsescu (32,44%) şi Mircea Geoană (31,15%).

La turul al doilea, din 6 decembrie, prezenţa a fost de 58,02%. Exit-poll-urile de la ora 19.00 (prezentate de televiziuni la ora 21.00), care nu includeau estimările voturilor din străinătate, l-au dat câştigător al alegerilor pe Mircea Geoană. Rezultatele finale au relevat, însă, victoria lui Traian Băsescu, cu 50,33 % din voturi, în timp ce Mircea Geoană obţinuse 49,66%, înregistrându-se o diferenţă de 0,67% între cei doi competitori.

REZULTATE ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a alege preşedintele ţării, în cel de-al doilea tur de scrutin. După prima confruntare electorală din 2 noiembrie, în cursa pentru Cotroceni au rămas doi candidaţi din cei 14 înscrişi iniţial în competiţia prezidenţială – candidatul Alianţei PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, şi cel al Alianţei Creştin – Liberale (ACL), Klaus Iohannis. 

Candidatul Alianţei PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, a obţinut 40,44% (3.836.093 voturi) în primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, iar candidatul ACL, Klaus Iohannis – 30,37% (2.881.406 voturi). 

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTIALE 2014, turul II: Când se vor afla REZULTATE ALEGERI 2014

REZULTATE ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. 18.305.826 cetăţeni cu drept de vot, aşteptaţi duminică la urne 

Potrivit ultimelor date furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), au drept de vot în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, pe 16 noiembrie, 18.305.826 persoane. 
În ţară vor fi organizate 18.550 secţii de vot, iar în Bucureşti 1.245. În sectorul 1 al Capitalei vor fi 162 de secţii, în sectorul 2 – 202, în sectorul 3 – 274, în sectorul 4 – 178, în sectorul 5 – 196, iar în sectorul 6 – 233 de secţii de votare. 
În diaspora va exista acelaşi număr de secţii de votare ca şi în primul tur – 294. Un număr de 800.000 de buletine au fost trimise către secţiile de votare din străinătate. 
Potrivit Executivului, pentru cel de-al doilea tur al scrutinului prezidenţial, Monitorul Oficial a tipărit 20.945.068 de buletine de vot, iar, în urma cererii Ministerului Afacerilor Externe, vor fi confecţionate încă 400 de ştampile cu menţiunea ”VOTAT”, pentru secţiile de votare din diaspora. 

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014: TVR va anunţa sondaje în turul al doilea

* În ziua votării, românii aflaţi în ţară îşi pot exercita dreptul de vot în baza cărţii de identitate, cărţii electronice de identitate, cărţii de identitate provizorie, buletinului de identitate, paşaportului diplomatic, paşaportului diplomatic electronic, paşaportului de serviciu, paşaportului de serviciu electronic, carnetului de serviciu militar – în cazul elevilor din şcolile militare. 

Cei care se află în străinătate şi în state care permit accesul pe teritoriul lor pe baza cărţii de identitate în ziua alegerilor pot prezenta la urne paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, cartea de identitate, cartea electronică de identitate. 

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza paşaportului simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS), paşaportului simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS), paşaportului simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS), în plus români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate şi în baza titlului de călătorie. 

REZULTATE ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Declaraţia pe propria răspundere, obligatorie pentru cei care nu votează în localitatea de domiciliu 

Alegătorii care nu votează la alegerile prezidenţiale în localitatea de domiciliu, precum şi cei din străinătate trebuie să completeze o declaraţie pe propria răspundere când se prezintă la urne, prin care îşi asumă că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin, potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central (BEC). 

În această categorie intră alegătorii care se prezintă la vot şi dovedesc cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din copia listei electorale permanente; cei care în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu; membrii biroului electoral al secţiei de votare, persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secţie; alegătorii care votează la secţiile de votare din străinătate. 

REZULTATE ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Alegătorii din străinătate pot utiliza formularul declaraţiei pe propria răspundere de pe site-urile BEC şi MAE 

BEC a decis că formularul declaraţiei pe propria răspundere va fi pus la dispoziţia alegătorului de către preşedinte sau un membru al biroului electoral al secţiei de votare, cetăţenii având posibilitatea să utilizeze acest formular afişat pe site-ul BEC – www.bec2014.ro şi al MAE – www.mae.ro. 

Pentru ca procesul electoral să se desfăşoare cât mai rapid, formularul declaraţiei pe propria răspundere poate fi completat de către alegători în afara secţiei de votare, urmând ca semnarea şi datarea acestui document să se facă numai în faţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare din străinătate. 

REZULTATE ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Reguli în secţiile de votare; urnele se deschid la ora 7,00 şi se închid la ora 21,00 

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Alegătorul prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau în tabel, după caz, preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”, pe care acesta o aplică pe buletinul de vot. 

Alegătorul votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele şi numele candidatului pe care îl votează. 

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Neştiinţa de carte a alegătorilor nu constituie motiv temeinic pentru însoţirea acestora în cabina de vot de către alte persoane. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabină un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor. 

La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial. 

Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. 

În ziua votării, între orele 7,00 – 21,00, sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare. 

Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii, persoanelor acreditate şi operatorilor de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăţilor comerciale ori organizaţiilor neguvernamentale să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală. 

REZULTATE ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Votarea cu urna specială 

* Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale votează prin intermediul urnei speciale. Directorii penitenciarelor şi ai locurilor de deţinere sunt obligaţi să aducă la cunoştinţa alegătorilor deţinuţi în baza unui mandat de arestare preventivă sau care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar nu li s-a interzis exercitarea drepturilor electorale faptul că pot vota prin intermediul urnei speciale cu suficient timp înainte de ziua votării. 

Cererile de votare prin intermediul urnei speciale se fac în scris şi se depun la directorii penitenciarelor sau ai locurilor de deţinere, cel mai târziu cu două zile înainte de ziua votării. 

Dacă se solicită exercitarea votului prin urna specială de mai mult de 400 de persoane aflate în detenţie, cererile în acest sens pot fi depuse cel mai târziu în preziua votării până la ora 20,00 la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află penitenciarul. 

În ziua votului, directorul penitenciarului sau al locului de deţinere permite accesul echipei biroului electoral al secţiei de votare care se deplasează cu urna specială şi cu o ştampilă cu menţiunea „VOTAT”, buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea, în spaţiul anume amenajat pentru votare, care trebuie să beneficieze de dotări minime pentru asigurarea secretului votului. 

Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate pot vota numai în baza unui act sau document de identitate valabil. În acest sens, directorul penitenciarului sau al locului de detenţie, după caz, îi eliberează temporar, numai pentru exercitarea dreptului de vot, actul sau documentul de identitate valabil aflat în dosarul individual. 

Totodată, persoanele asupra cărora s-a luat măsura arestului la domiciliu votează prin intermediul urnei speciale în condiţiile în care formulează o cerere în acest sens către biroul electoral al secţiei de votare la care sunt arondate potrivit domiciliului. Cererea se depune cel mai târziu în preziua votării, până la ora 20,00. 

* Cu urna specială votează şi persoanele netransportabile 

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT”, buletine de vot şi timbre autocolante. 

În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secţie de votare. 

Urna specială se utilizează numai la secţiile de votare din ţară. Secţiile de votare din străinătate nu vor avea sau utiliza astfel de mijloace. 

REZULTATE ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Situaţiile în care votul este considerat nul sau valabil 

Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea „VOTAT”, buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea „VOTAT” este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora. 

Votul este valabil exprimat în cazul în care, deşi ştampila cu menţiunea „VOTAT” aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea „VOTAT”, precum şi în situaţia în care ştampila a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater sau atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater; efectuarea de ştersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate. 

REZULTATE ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Informarea opiniei publice asupra prezenţei la vot 

Biroul Electoral Central (BEC) va informa opinia publică şi presa despre prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale de duminică la orele 11,30, 14,30, 17,30, 20,30 şi 22,30. 

Orele până la care secţiile de votare vor transmite informaţii către BEC sunt 10,00, 13,00, 16,00, 19,00 şi 21,00. 

BEC, precum şi birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor Bucureştiului şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate vor furniza zilnic rezultate parţiale, începând cu ora 0,00 din data de 17 noiembrie. Informaţiile vor fi disponibile şi date publicităţii începând cu orele 2,00, 5,00, 9,00, 11,00, 17,00, 20,00 din 17 noiembrie, iar ora de referinţă a datelor prezentate va fi cu două ore în urmă faţă de momentul comunicării, adică 0,00, 3,00, 7,00, 9,00, 15,00, 18,00. 

BEC a mai stabilit că orele la care va fi comunicată prezenţa la vot în secţiile din străinătate la alegerile prezidenţiale sunt 15,00, 21,00 din ziua votării şi 1,00 şi 9,00 – din ziua următoare zilei votării. 

REZULTATE ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Institute acreditate pentru realizarea de sondaje de opinie la ieşirea de la urne 

BEC a acreditat Asociaţia Populară „Wilfried Martens”, Societatea Cercetare Consultanţă Sociologică „Sociopol”, Societatea Rating Pol Consultanţă, Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), Biroul de Cercetări Sociale (BCS) şi Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţei (CSOP) pentru realizarea unor sondaje de opinie la ieşirea de la urne la alegerile prezidenţiale.