REZULTATE ALEGERI PREZIDENTIALE 2019. Romaniatv.net vă oferă primul EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTIALE 2019. Se anunţă surprize uriaşe

Publicat: Duminică, 10 Noiembrie 2019 08:31 // Actualizat: Duminică, 10 Noiembrie 2019 11:45 // Sursa: romaniatv.net

REZULTATE ALEGERI PREZIDENTIALE 2019, EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTILAE 2019. Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este 18.217.156 pentru scrutinul de duminică. RomaniaTV.net vă ţine la curent cu toate detaliile celui mai important vot pentru români.

REZULTATE ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019. Conform unui sondaj intern al PSD, exit-pollul orei 09.00 transmite că actualul președinte Klaus Iohannis ar obține un procent de 41% din voturi, iar Viorica Dăncilă, liderul PSD, ar lua 26% din numărul total de alegători cu drept de vot. Totodată, Dan Barna, candidatul USR ar înregistra un scor de 12%, iar Mircea Diaconu, susţinut de ALDE şi Pro România, ar avea un scor de 7%, conform acestui sondaj. 


REZULTATE ALEGERI prezidentiale 2019, EXIT POLL ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Cum şi de unde afli primul cine merge în turul II


Exit poll alegeri prezidenţiale 2019. Biroul Electoral Central a acreditat trei institute să realizeze sondaje la ieşirea de la urne atât pe 10 noiembrie, cât şi pe 24 noiembrie.

Acestea sunt Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS, Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie IRES şi Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde.

Primele rezultate de tip exit poll ale alegerilor de pe 10 noiembrie vor fi prezentate duminică seară, imediat după ora 21.00, când se vor închide urnele de vot.

Institutele acreditate au dreptul să realizeze sondaje la ieşirea din secţiile de votare pe întreaga durată a zilei de duminică, astfel că seara, la ora 21.00, au o imagine conturată a rezultatelor alegerilor.

Trebuie precizat că rezultatele oficiale sunt prezentate doar de Biroul Electoral Central, singura instituţie care are dreptul să numere şi să centralizeze voturile românilor.

Pe 10 noiembrie va fi organizat primul tur al alegerilor prezidențiale, iar pe 24, turul doi. În competiție sunt 14 candidați. legerile pentru Preşedintele României au loc în data de 10 noiembrie 2019. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu întruneşte majoritatea de voturi valabil exprimate ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente, se organizează un al doilea tur de scrutin, la 24 noiembrie 2019, la care participă numai primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur, potrivit site-ului Ministerului Afacerilor Interne, www.mai.gov.ro. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Preşedintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile legii. Mandatul Preşedintelui României este de cinci ani.

Alegerile prezidenţiale din 10 noiembrie 2019 se desfăşoară, conform site-ului Autorităţii Electorale Permanente, www.roaep.ro, în baza Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; a Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare; a Legii nr. 148/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală; a Constituţiei României, republicată; a Legii 334/2006 privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Candidaturile rămase definitive, aprobate de Biroul Electoral Central, la alegerile pentru preşedintele României sunt: Viorel Cataramă - Dreapta Liberală, Viorica Dăncilă - Partidul Social Democrat, Theodor Paleologu - Partidul Mişcarea Populară, Klaus Iohannis - Partidul Naţional Liberal, Dan Barna - Alianţa USR-PLUS, Kelemen Hunor - Uniunea Democrată Maghiară din România, Mircea Diaconu - Alianţa UN OM, Ramona-Ioana Bruynseels - Partidul Puterii Umaniste, Cătălin Ivan - Alternativa pentru Demnitate Naţională, Bogdan Marian-Stanoevici - independent, John-Ion Banu - Partidul Naţiunea Română, Sebastian-Constantin Popescu - Partidul Noua Românie, Alexandru Cumpănaşu - independent, Ninel Peia - Partidul Neamul Românesc.

Campania electorală pentru alegerea Preşedintelui României a început la 12 octombrie 2019 şi se termină la 9 noiembrie 2019, ora 7.00. În cazul organizării turului al doilea de scrutin, campania electorală începe la 15 noiembrie 2019 şi se încheie la 23 noiembrie 2019, ora 7.00.

Votarea începe duminică, 10 noiembrie 2019, la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. Prin excepţie, votarea în străinătate se desfăşoară şi pe parcursul zilelor de vineri, 8 noiembrie 2019, şi sâmbătă, 9 noiembrie 2019, imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe la ora locală 12.00 şi se încheie la ora locală 21.00, iar în ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locala 7.00 şi se încheie la ora locală 21.00, conform Legii 370/2004, republicată.

Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în clădire îşi pot exercita dreptul de vot până cel mult la ora 23.59.

Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic şi, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar. Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Pot vota cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor, inclusiv. Nu au drept de vot: debilii sau alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Alegătorul votează la una dintre următoarele secţii de votare: în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii; în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia; în cazul în care îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea; în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot.

Un alegător poate afla secţia de votare la care este arondat şi adresa acesteia dacă accesează Registrul electoral aflat pe site-ul https://www.roaep.ro/. Cetăţenii români au posibilitatea de a vota prin corespondenţă, dacă s-au înregistrat online în acest sens.

Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), conform hotărârii Autorităţii Electorale Permanente. SIMPV semnalează dacă: persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv; persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot; alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia de votare respectivă; alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votare; alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă; alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin; alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor. După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea "VOTAT", buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea. Pot solicita urna specială şi persoanele care în ziua votării se află în ţară şi care din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară nu se pot prezenta la secţia de votare. Pot solicita urna specială şi persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale. În această situaţie, procedura de exercitare a dreptului de vot este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central.

Cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul străin - domiciliaţi, rezidenţi sau turişti, au dreptul să voteze. În străinătate, se poate vota: prin corespondenţă - dacă alegătorul s-a înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă; la secţia de votare la care este arondat - dacă alegătorul s-a înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro cu această opţiune; la orice secţie de votare din străinătate, fiind înscrişi în listele electorale suplimentare.

Lista celor 835 de secţii de votare organizate în străinătate este publicată pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe la adresa de internet http://www.mae.ro/node/49479.

Printre ţările în care vor fi organizate cele mai multe secţii de votare se numără: Spania (143, faţă de 50 organizate la alegerile europarlamentare), Italia (142, faţă de 76 la parlamentare), Germania (80, faţă de 25), Marea Britanie (72, faţă de 29), Franţa (50, faţă de 17), SUA (38, faţă de 31), Republica Moldova (37, faţă de 36), Olanda (25, faţă de 4), Belgia (23, faţă de 8), Irlanda (16, faţă de 5), Danemarca (12, faţă de 7), Austria (17, faţă de 9), Grecia (11, faţă de 4), Portugalia (9, faţă de 5), Elveţia (8, faţă de 4 organizate la alegerile europarlamentare). În ţările din spaţiul Uniunii Europene vor fi organizate 639 de secţii de votare.

Informaţiile privind prezenţa alegătorilor la vot în ţară la alegerile prezidenţiale vor fi comunicate, în ziua alegerilor, de Biroul Electoral Central la orele 9.30; 13.30; 15.30; 18.30; 21.30; 24.00. Aceste date sunt valabile pentru ora de referinţă 9.00; 13.00; 15.00; 18.00; 21.00 şi 23.00. Informaţiile privind prezenţa alegătorilor la vot în străinătate vor fi comunicate zilnic de Biroul electoral pentru secţia de votare din străinătate (BESVS) la 9.30; 13.30, 15.30, 18.30, 21.30, 24.00 pentru orele de referinţă 9.00; 13.00; 15.00; 18.00; 21.00; 23.00.

 
 


REZULTATE ALEGERI prezidentiale 2019, EXIT POLL ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Câţi români votează

Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este 18.217.156 pentru scrutinul de duminică, potrivit unui comunicat al Autorităţii Electorale Permanente (AEP).

SONDAJ ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019. Votează online candidatul tău preferat la scrutinul de duminică

"Autoritatea Electorală Permanentă informează că în perioada electorală Registrul electoral a fost actualizat atât prin importuri de date de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi de la Direcţia Generală de Paşapoarte, cât şi prin radieri ale persoanelor efectuate în cadrul primăriilor. Astfel, după efectuarea tuturor actualizărilor, situaţia numărului de alegători valabil pentru alegerile prezidenţiale din data de 10 noiembrie 2019 este următoarea: numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este 18.217.156 de cetăţeni; numărul total al alegătorilor care au dreptul de vot interzis este de 19.215 cetăţeni; numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 715.752 de persoane", relevă sursa citată.

Potrivit acesteia, numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro este de 35.917 cetăţeni.

Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro este de 33.802 cetăţeni.

AEP precizează că alegătorii care au domiciliul în România şi care au optat să voteze în străinătate, atât pentru votul prin corespondenţă, cât şi pentru votul la o secţie de votare, în număr de 63.362, au fost radiaţi din listele electorale permanente din România pentru acest scrutin.

Din numărul total de alegători din listele electorale permanente pentru primul tur al alegerii şefului statului, de duminică, 8.798.366 sunt bărbaţi şi 9.418.790 femei.

Totodată, din numărul total de alegători din listele electorale permanente pentru scrutinul de duminică 10.422.096 locuiesc în mediul urban şi 7.795.060 în mediu rural.

Din numărul total al cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate cei mai mulţi au domiciliul în Germania (101.345), Republica Moldova (230.905), Canada (43.622), Spania (41.325), Israel (38.574), Italia (62.729), Statele Unite (60.270).

 

REZULTATE ALEGERI prezidentiale 2019, EXIT POLL ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019CANDIDAŢII la alegerile prezidențiale 2019:

Klaus Iohannis - președintele în exercițiu.

Viorica Dăncilă - candidatul PSD.

Dan Barna - candidatul Alianței USR-PLUS.

Mircea Diaconu - candidat independent susținut de ALDE și Pro România. 

Theodor Paleologu - PMP. Theodor Paleologu este candidatul Partidului Mişcarea Populară la alegerile prezidenţiale din noiembrie.

Kelemen Hunor - UDMR. Kelemen Hunor a spus că și-ar dori să intre în turul al doilea cu candidatul PMP.

Ramona Ioana Bruynssels - candidatul din partea Partidului Puterii Umaniste. Și-a depus candidatura în ultima zi, împreună cu peste 280.000 de semnături.

Cătălin Ivan - Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională. A fost europarlamentar din partea PSD. 

Alexandru Cumpănașu – candidat independent.

Viorel Cataramă -  candidatul din partea Dreptei Liberale.

Bogdan Stanoevici - candidat independent. Este actor și fost ministru pentru românii de pretutindeni. 

John Ion Banu - candidat al Partidului Naţiunea Română. Este stabilit în Statele Unite, are o avere considerabilă.

Ninel Peia - candidat din partea Partidul Neamul Românesc. A fost deputat PSD.

Sebastian-Constantin Popescu - candidat Partidul Noua Românie.

La 27 septembrie 2019, Biroul Electoral Central a constatat rămânerea definitivă a 14 candidaturi şi a semnelor electorale depuse de partidele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi, iar la 28 septembrie s-a stabilit următoarea ordine de înscriere pe buletinul de vot a candidaţilor: 1. Klaus- Werner Iohannis, 2. Theodor Paleologu, 3. Ilie-Dan Barna, 4. Hunor Kelemen, 5. Vasilica-Viorica Dăncilă, 6. Cătălin-Sorin Ivan, 7. Ninel Peia, 8. Sebastian-Constantin Popescu, 9. John-Ion Banu, 10. Mircea Diaconu, 11. Bogdan-Dragoş-Aureliu Marian-Stanoevici, 12. Ramona-Ioana Bruynseels, 13. Viorel Cataramă, 14. Alexandru Cumpănaşu.

1.Preşedintele Klaus-Werner Iohannis candidează pentru al doilea mandat din partea Partidului Naţional Liberal (PNL). Este cel de-al patrulea preşedinte al României ales după decembrie 1989. S-a născut la 13 iunie 1959, la Sibiu, într-o familie de saşi transilvăneni, conform www.presidency.ro. A urmat Liceul "Samuel von Brukenthal" din Sibiu, iar în 1978 a fost admis la Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii "Babeş Bolyai" din Cluj-Napoca. A ajuns să predea la Liceul "Samuel von Brukenthal", titularizându-se aici. A fost numit în conducerea învăţământului local din Sibiu, fiind inspector şcolar general adjunct (1997-1999) şi apoi inspector şcolar general (1999-2000). Începând cu 1990, a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), ulterior fiind ales preşedintele organizaţiei, la conducerea căreia s-a aflat timp de peste un deceniu. A deţinut patru mandate consecutive de primar al oraşului Sibiu, din partea FDGR, fiind ales la scrutinele din 2000, 2004, 2008 şi 2012. La 20 februarie 2013 s-a înscris în PNL. A fost primar al Sibiului până în decembrie 2014, când, în urma câştigării alegerilor prezidenţiale de la 2 decembrie 2014, a devenit preşedinte al României.

Sloganul campaniei sale este: "Pentru o Românie normală".


2.Theodor Paleologu candidează din partea Partidului Mişcarea Populară. S-a născut la 15 iulie 1973, la Bucureşti. A urmat cursuri de licenţă şi studii aprofundate în filosofie la Universitatea Paris - Sorbonne - UFR de Philosophie (1992-1998) şi Ecole Normale Superieure, Paris (1996-2001). A absolvit doctoratul în studii politice la Centre Raymond Aron, Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris (1998-2001), conform CV-ului publicat pe www.cdep.ro. A urmat cursuri şi la University of Copenhagen, ECLA Berlin, Deep Springs College, Boston College şi programe de cercetare la Wissenschaftskolleg zu Berlin, Harvard University, University of Notre Dame, conform datelor biografice de pe pagina oficială de Facebook. A desfăşurat activitate didactică la Facultatea de Filosofie - Universitatea "Al. I. Cuza" Iaşi, Facultatea de Psihologie şi Asistenţă Socială- Universitatea "Petre Andrei" Iaşi şi Universitatea de vară din cadrul European College of Liberal Arts din Berlin. A fost ambasadorul României în Danemarca şi Islanda, la Copenhaga (2005-2008). A câştigat un loc de deputat în municipiul Bucureşti din partea PDL, din 30 noiembrie 2008. A deţinut funcţia de ministru al Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (decembrie 2008- octombrie 2009). Este preşedinte al Fundaţiei Paleologu, ce "actualizează modelul şcolilor antice de filosofie şi retorică", în cadrul căreia predă cursuri, potrivit paginii sale oficiale de Facebook.

Sloganul campaniei sale este: "Respect. Educaţie. Performanţă".


3. Ilie-Dan Barna este candidatul Alianţei USR-PLUS la alegerile prezidenţiale. S-a născut la 10 iulie 1975. Este licenţiat în Drept al Universităţii din Bucureşti (1998) şi a absolvit cursuri de master în Management de Proiect în cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti (2003), conform CV-ului publicat pe www.fonduri-ue.ro. A urmat cursuri de perfecţionare în domeniul fondurilor structurale la Institutul Naţional de Administraţie - MAI; Institut für Europäische Politik şi InWent Germania (2005-2006) şi Grupul de Consultanţă pentru Dezvoltare (2009, 2013), obţinând certificările de instructor internaţional, manager de proiect, formator, expert accesare fonduri structurale şi de coeziune. A deţinut funcţiile de: coordonator program asistenţă juridică - INFOTIN (1996-1999), vicepreşedinte/preşedinte Naţional al ELSA (European Law Students Association) România (1996 -1999; 1999 -2001), coordonator de curs - International Development Law Organisation, Roma (2000), consilier juridic la Bertagna Gruia Dufaut Gruia SRL, Bucureşti (2000-2001), Secretar general/Formator la Asociaţia Română de Drept pentru Dezvoltare - IDLO Alumni (din 2001), expert în cadrul Transparency International România (2003-2004), trainer şi consultant la Institutul Român de Training (2003-2007), Consultant Tehnic şi Financiar la Salvaţi Copiii România (2004-2008), Senior PHARE Expert (2001-2007) şi Coordonator naţional al campaniilor de informare "Fondul Europa" (2005-2007) la Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti, Expert în cadrul echipei de implementare a proiectului ''Calitate în sănătate prin instruirea medicilor de familie'', finanţat din POSDRU (2009-2012), Managing Partner/Trainer şi consultant la European Consultants Organisation, Bruxelles (2007-2016), secretar de stat în cadrul Ministerul Fondurilor Europene (mai - septembrie 2016). A fost ales deputat în circumscripţia electorală Sibiu, din partea Uniunii Salvaţi România (USR), la alegerile din 2016. A fost ales preşedinte al USR la 28 octombrie 2017.

Sloganul campaniei sale este: "Fericiţi în România''.


4. Hunor Kelemen candidează din partea Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR- RMDSZ) pentru a treia oară (2009, 2014). S-a născut la 18 octombrie 1967, în comuna Cîrţa, judeţul Harghita. A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară a Universităţii de Ştiinţe Agricole Cluj-Napoca (1993) şi Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (1998), potrivit www.cdep.ro. A fost redactor la Radio Cluj, emisiunea în limba maghiară (1990-1997) şi redactor la revista culturală "Korunk" (1993-1997). A devenit membru UDMR în 1997 şi a fost preşedintele Consiliului de coordonare al UDMR (1999-2007), preşedinte executiv al UDMR (2007-2011), iar din 2011 este preşedintele partidului. A fost secretar de stat în Ministerul Culturii (1997-2000), ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional (2009-2012), vicepremier, ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional (martie-octombrie 2014). Este deputat UDMR începând din 2000 (legislaturile 2000-2004, 2004-2008, 2008-2012, 2012-2016, 2016-prezent), fiind ales în circumscripţia electorală Harghita. Este membru fondator şi face parte din Consiliul de administraţie al Fundaţiei Academia ''Kos Karoli Akademia'', conform declaraţiei de interese publicate de BEC. În perioada 2003-2014, a fost preşedinte al Fundaţiei pentru Şcoală (Iskola Alapítvány). A publicat două volume de poezii - "Minuszévek", "A Szigetlakó" (1995, 2001) şi un roman - "A Madárijesztők Halála" (1999). I-a fost decernat Premiul Uniunii Scriitorilor (1995) şi Ordinul Steaua României în grad de Comandor (2000), conform www.udmr.ro.

Sloganul campaniei sale este: ''Respekt pentru toţi''.


5. Vasilica-Viorica Dăncilă este candidatul Partidului Social Democrat (PSD). S-a născut la 16 decembrie 1963, la Roşiorii de Vede, judeţul Teleorman. A absolvit Facultatea Forajul Sondelor şi Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi - Institutul de Petrol şi Gaze Ploieşti (1988) şi masterul ''Spaţiul Public European'', în cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti (2006). S-a specializat în programarea şi managementul proiectelor, bazele economiei petroliere, armonizare legislativă - integrare europeană în cadrul Fundaţiei "Friedrich Ebert Stiftung" (FES), potrivit http://gov.ro. A fost profesor la Liceul din Videle (1989-1997), inginer la OMV Petrom SA (1988-2009). Este membră a PSD din 1996 şi a ocupat funcţiile: preşedinte al Organizaţiei de Femei a PSD din Videle (2000-2003), consilier local din partea PSD în oraşul Videle (2004-2008), consilier judeţean PSD în Teleorman (2008-2009), preşedinte al Organizaţiei PSD din Videle (2003-2011), preşedinte al Organizaţiei Judeţene de Femei a PSD şi vicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene PSD Teleorman (2005-2014), vicepreşedinte (2010-2014) şi preşedinte al Organizaţiei Naţionale de Femei a PSD (2015-2018), preşedinte executiv al PSD (2018-2019), preşedinte al PSD (din iunie 2019). La 21 ianuarie 2009, a devenit europarlamentar, în urma unor schimbări în echipa ce reprezenta România la Bruxelles. A fost aleasă europarlamentar pe listele PSD+PC, în cadrul scrutinului din iunie 2009, iar la scrutinul din 2014 a obţinut un nou mandat de eurodeputat, pe listele Alianţei Electorale PSD+UNPR+PC. A fost lider al delegaţiei deputaţilor europeni români în Grupul S&D - Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (2014-2018). În ianuarie 2018, a fost propusă de către PSD pentru funcţia de premier şi desemnată în această funcţie de preşedintele Klaus Iohannis.

Sloganul campaniei sale este: "Luptăm pentru fiecare român!".


6. Cătălin-Sorin Ivan este candidatul proiectului politic Alternativa pentru Demnitate Naţională - ADN. S-a născut la 23 decembrie 1978, la Galaţi. Absolvent al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea ''Al.I. Cuza'' Iaşi (2003), a absolvit cursuri de master în Afaceri Internaţionale - Universitatea ''Al.I. Cuza'' (2006), conform profilului de pe platforma LinkedIn. În 2009, a fost ales europarlamentar pe listele PSD+PC şi a activat în cadrul Grupului S&D, iar în 2014, a fost reales pentru un nou mandat, pe listele Alianţei electorale PSD+UNPR+PC. În 2018, a demisionat din formaţiunile politice din care făcea parte şi a devenit eurodeputat neafiliat, conform www.europarl.europa.eu. Este membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei ''Iniţiativa pentru dezvoltare RoAction'' şi fondator al ADN - Alternativa pentru Demnitate Naţională, formaţiune înfiinţată în octombrie 2018. A candidat la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019 pe lista PRODEMO.

Sloganul campaniei sale este: "Preşedinte pentru români".

 

7. Ninel Peia este candidatul Partidului Neamul Românesc. S-a născut la 7 octombrie 1969, la Brastavăţu, judeţul Olt. Licenţiat în ştiinţe juridice, a absolvit programe de master în Drept Intern şi Internaţional de Mediu (2004-2005), Economia şi managementul Mediului (2005-2007) şi Administraţie Publică şi Aquis Comunitar (2006-2007), conform CV-ului publicat www.cdep.ro. A mai urmat studii la Academia Militară Carol I- Colegiul Naţional de Apărare, Securitate Naţională şi Internaţională (2008), Ministerul Afacerilor Externe- Institutul Diplomatic Român (2009-2010), Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza, Colegiul naţional de Afaceri Interne (2001). A deţinut funcţiile: consilier personal al ministrului mediului Speranţa Ianculescu (2004), consilier personal al secretarului de stat pentru mediu Constantin Popescu (2005), consilier personal al viceprim-ministrului Bogdan Pascu (2006), consilier local al oraşului Voluntari (2008), director executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Ilfov (2009-2012). A fost deputat PSD în circumscripţia electorală Ilfov, în legislatura 2012-2016. Din februarie 2018, este preşedinte al Partidului Neamul Românesc.

Sloganul campaniei sale este: "Un român pentru România!''.

 

8. Sebastian-Constantin Popescu este candidatul Partidului Noua Românie. S-a născut pe 12 februarie 1982, în Balş, judeţul Olt. A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara (2006), conform partidulnouaromanie.ro. Este fondatorul şi preşedintele Partidului Noua Românie. A profesat timp de cinci ani ca medic veterinar în Bucureşti, înainte să se îndrepte spre domeniul media. Coordonează câteva site-uri de ştiri, prin intermediul companiei Exclusiv News. A candidat la alegerile parlamentare din 2016 şi la alegerile europarlamentare din 2019 pe listele Partidului Noua Românie.

Sloganul campaniei lui este: "Pentru o nouă Românie".

 

9. John-Ion Banu candidează din partea Partidului Naţiunea Română. S-a născut în 1960, în oraşul Roman, dar a copilărit în Câmpulung Muscel, potrivit datelor biografice de pe pagina personală de Facebook. A absolvit Institutul Politehnic Bucureşti şi a emigrat în SUA în 1983, unde a urmat cursuri la Florida Atlantic University. A fost preşedinte al Romanian-American League (RAL), din Florida, conform site-ului organizaţiei. Este proprietar al companiei Ocean Test Equipment, cu sediul în Florida, conform declaraţiei de interese. Este membru fondator şi preşedinte al formaţiunii Partidului Naţiunea Română, lansat în aprilie 2019, conform site-ului partidului şi sursei citate anterior.

Sloganul campaniei lui este: "Alege Adevărul".

 

10. Mircea Diaconu reprezintă Alianţa UN OM în alegerile prezidenţiale. S-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş, conform mirceadiaconu.ro. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (IATC) ''Ion Luca Caragiale', din Bucureşti (1971). A debutat în teatru cu "Harfa de iarbă" (1970), de Truman Capote, pe scena Teatrului Bulandra. Primul rol în cinematografie a fost în filmul ''Nunta de piatră'', realizat în 1971, după Ion Agârbiceanu, în regia lui Dan Piţa. A fost actor la Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara (1972-1982); asistent universitar la Specializarea Actorie, IATC (1977-1978), profesor universitar la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică ''Ion Luca Caragiale'' (1990- 1996). În 1977, a debutat în literatură, cu volumul ''Şugubina'' (premiat de Uniunea Scriitorilor), urmat de ''La noi când vine iarna'' (1980) şi ''Scaunul de pânză al actorului'' (eseu, 1985). După evenimentele din 1989, a devenit liber profesionist. A fost membru fondator al Alianţei Civice, înfiinţată la 7 noiembrie 1990. În 1994, a pus bazele Fundaţiei ''D-ale Bucureştilor'', care a organizat ''Carnavalul Bucureştii la 1900''. La alegerile parlamentare din noiembrie 2008 a devenit senator din partea PNL, în Colegiul uninominal Câmpulung, Curtea de Argeş. A fost ministru al Culturii (mai-iunie 2012), în cabinetul condus de Victor Ponta. În martie 2014, a demisionat din PNL, unde îndeplinea funcţia de vicepreşedinte, şi a decis să candideze ca independent la alegerile pentru Parlamentul European. A obţinut mandatul de europarlamentar şi a fost membru în Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa şi vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură şi educaţie din Parlamentul European (2014-2019), conform www.europarl.europa.eu.

Sloganul campaniei său este: "Cu bună-credinţă".

 

11. Bogdan-Dragoş-Aureliu Marian-Stanoevici candidează ca independent. S-a născut la 22 ianuarie 1958, la Bucureşti. A absolvit IATC "I.L. Caragiale" (1982), conform bogdanstanoevici.ro. A interpretat o serie de roluri principale în film şi în teatru şi a fost unul dintre cunoscuţii membri ai grupului SONG (1979-1989). A debutat în cinematografie cu rolul din "Eu, tu, şi... Ovidiu" (1978), în regia lui Geo Saizescu. În mai 1989, s-a stabilit prin căsătorie în Franţa, unde a mai jucat în filme ca: "La Ferme" (2001), "Quicksand" de John Makenzie (2001), "Toronto R-V" de Andra Nicols (2004), "Tertium non datur" de Lucian Pintilie (2005). A apărut în emisiuni de televiziune şi a jucat pe scene de teatru franceze. În februarie 2011, a revenit in România, cu ocazia premierei filmului israelo-franco-român "Misiunea directorului de resurse umane", în regia lui Eran Riklis. A fost ministru pentru Românii de pretutindeni (martie-decembrie 2014) în guvernul condus de Victor Ponta. Este director al Circului Metropolitan Globus Bucureşti (din 2017).

Sloganul campaniei lui este: "România din nou acasă".

 

12. Ramona-Ioana Bruynseels reprezintă Partidul Puterii Umaniste (Social Democrat) în alegerile prezidenţiale. S-a născut în 1980, la Cluj. A absolvit Facultatea de Drept la Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", din Cluj-Napoca (2002) şi cursuri de master în cadrul aceleiaşi instituţii (2005), conform CV-ului publicat pe http://gov.ro. A mai urmat cursuri la Colegiul Naţional de Apărare - Academia de Înalte Studii Militare (2005), HEC Montreal University & Universitatea BCR - Executive Development Program (2007-2008), Şcoala "John F Kennedy" din cadrul Harvard University (2014-2015). A deţinut funcţiile: Consilier Juridic al Corpului 4 Teritorial de Armată Transilvania (2002-2003), preparator universitar la Universitatea "Dimitrie Cantemir" (2003-2005), manager relaţii Corporate/Retail la Banca Comercială Română (2005-2007), şef Departament Afaceri Comunitare şi Consilier al Preşedintelui Executiv la BCR (2009-2011), şef Cancelarie - Preşedinte Executiv BCR (2011-2013), Director Executiv al organizaţiei Repatriot (2016), facilitator şi fondator al Boston Business Consult (2016-2017), consilier de stat (iulie-noiembrie 2017) şi secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului (noiembrie 2017- februarie 2018), consilier de stat al Prim-ministrului Viorica Dăncilă (decembrie 2018-mai 2019).

Sloganul campaniei sale este: "O nouă alegere, un nou viitor, o nouă Românie".

 

13. Viorel Cataramă este reprezentantul formaţiunii Dreapta Liberală în alegerile prezidenţiale. S-a născut în 1955, la Bacău. A absolvit Facultatea de Comerţ, din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti (1980). A absolvit doctoratul în economie la Academia de Studii Economice din Bucureşti - Catedra de Relaţii Economice Internaţionale (2004), conform datelor biografice publicate pe pagina sa oficială de Facebook. A lucrat ca economist la Tehnoforestexport, iar în 1987 a fost numit director pentru Europa de Est al firmei BELCO - Belgia la Camera de Comerţ şi Industrie a României. Din 1990 este preşedinte-director general al grupului de firme Elvila. În 1990, a devenit membru în Comitetul Director al Partidului Naţional Liberal - Aripa Tânără, iar în 1991 a fost numit Secretar de Stat la Ministerul Comerţului şi Turismului, în guvernul condus de Petre Roman. A fost vicepreşedintele al PNL (1993-1999). A îndeplinit funcţia senator PNL de Bacău în legislatura 1996-2000. A fost preşedinte al Federaţiei Române de Tenis (1992-1996). Se numără printre membrii fondatori ai Grupului pentru Dialog Liberal, al cărui preşedinte este. Din 2013, face parte din conducerea Consiliului Investitorilor Români. În 1994, a fost numit Preşedinte al Filialei Bucureşti a Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii. Este preşedinte şi fondator al partidului Dreapta Liberală, conform site-ului partidului.

Sloganul campaniei lui este: "Munceşti şi câştigi o Românie Dreaptă".

 

14. Alexandru Cumpănaşu este candidat independent la alegerile prezidenţiale. S-a născut la 29 martie 1981, la Caracal, judeţul Olt. Deţine calificarea de asistent analist programator. La scurt timp după absolvirea liceului, a devenit membru al delegaţiei României în programul Guvernul Germaniei privind politica de securitate şi apărare comună europeană, conform datelor biografice de pe pagina www.facebook.com/presedintecnmr. A absolvit cursuri cu specializarea Leadership, în cadrul OUS Royal Academy of Economics and Technology din Elveţia. A mai absolvit programul de internship la National Democratic Institute - Departamentul de Stat al SUA şi Programul pentru Leaderi al Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii la Bucureşti. În octombrie 2015, a fost numit preşedinte al Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea României (CNMR), potrivit paginii Facebook a organizaţiei. Conform Declaraţiei de interese publicate de BEC, deţine calitatea de preşedinte al Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, secretar general al Asociaţiei pentru Bună Guvernare şi vicepreşedinte al Fundaţiei Colegiul Naţional de Apărare.

Sloganul campaniei sale este: "Ori noi, ori ei!".


REZULTATE ALEGERI PREZIDENTIALE 2019, EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTILAE 2019 Sloganurile de campanie ale candidaţilor la alegerile prezidenţiale, analizate de Radu Magdin

Analistul politic Radu Magdin a comentat, pentru AGERPRES, sloganurile de campanie ale candidaţilor la alegerile prezidenţiale Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă, Dan Barna, Mircea Diaconu, Theodor Paleologu şi Kelemen Hunor.

* Klaus Iohannis: "Pentru o România normală"

Un slogan menit să combine ideile de continuitate şi schimbare. Normalitatea rezonează în special cu cei care se tem de schimbare, cu pierzătorii tranziţiei, cu cei mai în vârstă. În acelaşi timp, este o poziţionare clară împotriva PSD, preşedintele căutând să descrie guvernarea social-democrată drept un dezastru, o perioadă de anormalitate şi să ofere o alternativă. O poziţionare strategică consistentă, cu obiectivul de a forma o axă de conflict cu PSD şi de a avea o confruntare facilă în turul al doilea cu Dăncilă.

* Viorica Dăncilă "Alături de fiecare român"; "Un preşedinte muncitor şi implicat"

Un slogan tipic de stânga, centrat pe ideile de incluziune şi de solidaritate. În acelaşi timp, se încearcă un contrast cu preşedintele Iohannis ("un preşedinte muncitor"), descris în dese rânduri de Dăncilă drept un leneş. Dăncilă vrea să se poziţioneze drept principalul adversar al preşedintelui în funcţie.


* Dan Barna "Fericiţi în România"

Un mesaj aspiraţional, o alegere îndrăzneaţă, mai ales că România nu a fost învăţată cu astfel de narative. Barna nu vrea doar o România normală, ci una fericită - deci este mai mult/mai bun decât Iohannis. România fericită este concepută şi drept un atac la guvernarea PSD, asociată cu plecarea românilor din ţară (unul dintre principalele argumente în construirea acestui mesaj).

* Mircea Diaconu: "Un om"

O poziţionare anti-sistem, dar nu de tipul celei cu care eram obişnuiţi în anii '90-2000 (i.e. Vadim) - un anti-sistem calm, aşezat. Caută să spargă frontul politic, atrăgând atât votanţi social-democraţi, cât şi middle-class-ul penelist. Mesajul transmite ideea de modestie, ceea ce contrastează cu imaginea tradiţională a unui actor cunoscut de o ţară întreagă.

* Theodor Paleologu: "Respect. Educaţie. Performanţă"

Accent pe ideea de educaţie, consistentă cu profilul personajului. Partea de respect şi performanţă este orientată către un electorat care îşi doreşte mai mult. Sloganul este mai degrabă o invitaţie la dialog şi problematizare decât o ofertă definitivă.

* Kelemen Hunor: "Respect pentru toţi!"

Un mesaj incluziv, tipic pentru un candidat al unei minorităţi naţionale. Mesajul pare mai degrabă apropiat de cel al lui Dăncilă, ceea ce este contraintuitiv.

REZULTATE ALEGERI PREZIDENTIALE 2019, EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTILAE 2019 - Reguli în secția de votare și informații despre cum se desfășoară exercitarea dreptului de vot. 

Pentru a vota, alegătorul român trebuie să se prezinte la o secție de votare, unde îi va fi validat buletinul și va primi o ștampilă cu care își va exercita dreptul la vot, în cabina special amenajată, conform AEP.

** După ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau suplimentară, după caz, i se încredințează buletinul de vot şi ştampila cu mențiunea „VOTAT".

IMPORTANT

** În situația în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o mențiune în listă, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.

** Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.

** Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaților.

** Preşedintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.
** După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă.

** La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea „VOTAT", dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial şi făcând menţiunea corespunzătoare la pct. j) din procesul-verbal privind consemnarea rezultatelor votării.
** Alegătorul restituie ştampila încredinţată pentru votare preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.

** Alegătorului care își exercită dreptul de vot pe baza cărții de identitate sau a cărții electronice de identitate i se aplică pe aceasta, după exercitarea dreptului de vot, un timbru autocolant cu mențiunea „VOTAT" și data scrutinului. Timbrul autocolant se aplică pe versoul cărții de identitate, respectiv al cărții electronice de identitate, de către președintele biroului electoral al secției de votare sau, după caz, de către membrul biroului electoral al secției de votare desemnat de acesta.

REZULTATE ALEGERI PREZIDENTIALE 2019, EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTILAE 2019. 15.000 de deţinuţi votează

Peste 15.000 de deţinuţi şi-au exprimat intenţia de a vota la scrutinul de duminică, anunţă Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP).

Conform sursei citate, ca urmare a centralizării cifrelor din teritoriu, situaţia statistică estimativă joi indica faptul că 15.043 de persoane private de libertate cu drept de vot şi-au exprimat în scris intenţia de a participa la scrutinul de duminică.

Numărul deţinuţilor cu drept de vot se ridică la 17.660, iar al persoanelor private de libertate custodiate de ANP la 20.380.

"Subliniem faptul că situaţia numerică centralizată la data de 07.11.2019 este estimativă, termenul limită pentru depunerea listelor nominale şi a cererilor, la secţia de votare în a cărei rază teritorială se află penitenciarul sau locul de deţinere, fiind preziua votării, cel mai târziu la ora 20,00", precizează ANP într-un comunicat.

Potrivit unei decizii a BEC, alegătorii deţinuţi în baza unui mandat de arestare preventivă sau care se află în executarea unei pedepse privative de libertate, dar cărora nu li s-a interzis exercitarea drepturilor electorale votează prin intermediul urnei speciale.

În acest sens, în vederea asigurării exercitării în bune condiţii a dreptului persoanelor private de libertate de a vota, la nivelul unităţilor subordonate ANP au fost dispuse următoarele măsuri: identificarea persoanelor private de libertate cu drept de vot şi informarea acestora cu privire la posibilitatea exercitării dreptului de vot prin intermediul urnei speciale; informarea deţinuţilor cu drept de vot cu privire la necesitatea formulării cererilor privind exercitarea dreptului de vot; depunerea diligenţelor necesare eliberării actelor de identitate persoanelor cu drept de vot care nu posedă sau preschimbării celor al căror termen de valabilitate este expirat; depunerea listelor nominale, împreună cu cererile, la secţia de votare în a cărei rază teritorială se află penitenciarul sau locul de deţinere; stabilirea şi amenajarea unui spaţiu corespunzător în cadrul unităţii, pentru amplasarea urnelor şi a cabinelor de vot, ţinându-se seama de numărul aproximativ al persoanelor private de libertate participante la alegeri, menţionează ANP. 

REZULTATE ALEGERI PREZIDENTIALE 2019, EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTILAE 2019. Cum a votat diaspora la ultimele alegeri

Peste 16.000 de secţii de votare asigură accesul alegătorilor cu mobilitate redusă, potrivit unui comunicat al Autorităţii Electorale Permanente (AEP).

"Până la data de 7.11.2019 au fost comunicate informaţii referitoare la accesibilitatea secţiilor de votare pentru alegătorii cu mobilitate redusă pentru un număr de 18.698 (99,73%) de secţii de votare din cele 18.748 de secţii de votare organizate pentru alegerile prezidenţiale din anul 2019. În urma centralizării comunicărilor înaintate de unităţile administrativ-teritoriale, se constată că, din totalul de 18.698 de secţii de votare organizate pentru care au fost primite informaţii, un număr de 16.100 de secţii de votare (86,11%) asigură accesul alegătorilor cu mobilitate redusă, iar un număr de 2.598 de secţii de votare (13,89%) nu îl asigură", relevă sursa citată.

Potrivit acesteia, la solicitarea AEP, unităţile administrativ-teritoriale, subdiviziunile administrativ-teritoriale au transmis lista secţiilor de votare care pot asigura accesul persoanelor cu mobilitate redusă, în conformitate cu prevederile art. 44 alin. 4 lit. e) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Hotărârii AEP nr. 33/2019 privind unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2019.

AEP menţionează că a solicitat primarilor să identifice secţiile de votare care asigură accesul persoanelor cu mobilitate redusă şi să comunice, până la data 12 octombrie, situaţia centralizată a acestora. 

REZULTATE ALEGERI PREZIDENTIALE 2019, EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTILAE 2019.

În primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, s-au prezentat la urne 161.262 de alegători la secţiile de vot din străinătate, conform site-ului alegeri.roaep.ro.

Raportarea Biroului Electoral Central privind prezenţa în străinătate s-a făcut, la turul unu din 2014, după cum urmează: în ziua votului, la 2 noiembrie 2014, la ora 15.00 pentru ora de referinţă 13.00; la ora 21.00 pentru ora de referinţă 19.00. În data de 3 noiembrie, s-a raportat la ora 1.00 pentru ora de referinţă 23.00 şi la ora 9.00, pentru ora de referinţă 8.00, conform http://bec2014.roaep.ro/.

Astfel, în 2 noiembrie, până la ora 13.00, în străinătate au votat 40.206 de alegători, în baza datelor primite de la 262 de secţii de votare din totalul de 294.
Până la ora 19.00, în ziua de 2 noiembrie, s-au prezentat la urne 120.941 de alegători din străinătate, centralizaţi în baza datelor primite de la toate cele 294 de secţii de votare.

Tot în 2 noiembrie, până la ora 23.00, s-au prezentat la vot 153.677 de alegători din străinătate, la cele 294 de secţii de votare organizate.

Până la ora 8.00 a zilei de 3 noiembrie 2014, au participat la vot 161.054 de alegători centralizaţi de la toate cele 294 de secţii de vot din străinătate, potrivit http://bec2014.roaep.ro/.

Potrivit raportării finale privind prezenţa românilor în diaspora în 2014, la primul tur au venit la urne 161.262 de alegători, conform alegeri.roaep.ro/.

Prezenţa la vot pe ore, în diaspora, la primul tur al prezidenţialelor din 2014:

* 2 noiembrie 2014:
Raportarea de la ora 15.00 pentru ora de referinţă 13.00: 40.206 alegători
Raportarea de la ora 21.00 pentru ora de referinţă 19.00: 120.941 alegători

* 3 noiembrie 2014:
Raportarea de la ora 1.00 pentru ora de referinţă 23.00: 153.677 alegători
Raportarea de la ora 9.00 pentru ora de referinţă 8.00: 161.054 alegători
Raportare finală: 161.262 alegători

REZULTATE ALEGERI PREZIDENTIALE 2019, EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTILAE 2019. 2000 de români au votat deja în turul al II-lea

Purtătorul de cuvânt al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Anamaria Revnic-Călugăriţa, a declarat vineri, pentru AGERPRES, că au fost înregistrate 2.000 plicuri cu voturi prin corespondenţă pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, care vor fi desigilate în seara zilei de 24 noiembrie.

"Au fost primite şi înregistrate 2.000 de plicuri cu voturi prin corespondenţă pentru turul doi, ele vor fi desigilate abia în seara zilei de 24 noiembrie, după ora 21,00. În cazul în care pe buletinul de vot opţiunea pe care a selectat-o alegătorul nu se regăseşte în turul doi, adică candidatul selectat nu se regăseşte între cei doi candidaţi care participă la turul al doilea, votul va fi anulat, este considerat nul", a spus Revnic-Călugăriţa.

Ea a menţionat că alegătorilor care au optat pentru vot prin corespondenţă le-au fost expediate deodată ambele plicuri cu ambele buletine de vot pentru cele două tururi de scrutin. "Nu ar fi fost timp fizic ca ele să fie expediate abia după ce Curtea Constituţională ar fi validat rezultatul alegerilor şi s-ar fi stabilit lista cu cei doi candidaţi care să participe, prin urmare ele au fost trimise anticipat, buletinul de vot a avut exact acelaşi format, iar alegătorii ar fi trebuit să aştepte până la turul al doilea să-şi exprime opţiunea de vot şi să expedieze plicul abia după ce ar fi aflat care sunt cei doi candidaţi care merg mai departe", a explicat purtătorul de cuvânt al AEP.

Plicul odată înregistrat, cetăţenii nu mai pot vota. Revnic-Călugăriţa a menţionat că instrucţiunile pentru votul prin corespondenţă sunt foarte clare.

"Li se recomandă alegătorilor să voteze pentru turul doi după ce rămâne lista definitivă cu cei doi candidaţi care merg în turul al doilea", a adăugat purtătorul de cuvânt. 

loading...
Comenteaza // Vezi comentarii
Loading...
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
1
EUR
4.8433
RON
15 Jul
noapte 17 °
zi 30 °
Ultimele joburi adaugate
24 H