REZULTATE ALEGERI PREZIDENŢIALE 2025. După anularea controversată a alegerilor din noiembrie — o decizie declanșată de acuzații de fraudă și influență rusă, care l-au adus atunci în prim-plan pe Călin Georgescu — scena electorală a fost redeschisă fără acesta, dar cu același tip de nemulțumire socială care a alimentat ascensiunea sa. În lipsa lui Georgescu, Simion a moștenit electoratul protestatar și pare că va obține în jur de 30% din voturi, potrivit agregatorului de sondaje al Politico.
Locul doi este încă disputat, cu trei candidați în competiție strânsă: Crin Antonescu (24%), susținut de coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR; primarul independent al Bucureștiului, Nicușor Dan (22%); și Victor Ponta (10%), fost premier PSD convertit la naționalism economic. Elena Lasconi, președinta USR, intrată recent într-un declin abrupt, mai adună circa 7%.
Totuși, dacă turul întâi pare previzibil, turul al doilea — programat pentru 18 mai — este complet deschis. Diaspora, absentă din sondaje, ar putea înclina decisiv balanța, iar votul negativ, obișnuit în România postcomunistă, va avea un rol major.
Crin Antonescu: candidatul establishmentului
Fost președinte interimar și lider al liberalilor în vremuri mai stabile, Crin Antonescu are în spate o mașinărie politică formidabilă: PNL și PSD cumulează peste 75% din primarii țării. În teorie, acest sprijin logistic poate fi mobilizator — mai ales în rural, unde liderii locali sunt percepuți ca verigi directe între comunități și puterea centrală.
Dar Antonescu duce cu sine și stigmatul clasei politice vechi, coruptă și compromisă. Multe voci din urbanul educat îl consideră un „răul cel mai mic”, iar sondajele arată că poate câștiga în fața lui Simion, însă cu o marjă fragilă.
Remus Ștefureac, de la Inscop, atrage atenția că alianța PSD-PNL este un amestec greu de digerat pentru alegătorii ambelor partide: „Această coaliție e percepută ca fiind de conjunctură, nu de principiu. E greu ca un singur candidat să mobilizeze trei baze electorale atât de diferite.”
În teritoriu, tactici discutabile rămân în uz: de la amenințări cu tăierea ajutoarelor sociale, până la „atenții” de 100 de lei pentru un vot „corect” — practici condamnate de lege, dar tolerabile pentru autorități în lipsa voinței politice.
Primarul capitalei își joacă șansa cu un profil de outsider onest, tehnocrat și reformist. Cu toate acestea, el pare să fi eșuat în a transmite un mesaj coerent către electoratul din orașele mici și rural — o zonă-cheie, în care Simion excelează.
Dan este susținut puternic în diaspora și în marile centre urbane, iar dacă ajunge în turul doi, unele sondaje îl arată la egalitate cu Simion. Andrei Roman, de la AtlasIntel, notează însă că Dan e perceput ca prea tehnic, „rece” și distant de emoția populară, în timp ce Simion folosește limbajul direct, mobilizator.
Otilia Nuțu, de la Expert Forum, atrage atenția că votul din diaspora — 7-8% din total — poate fi imprevizibil: „Unii aleg reformiști, alții extremiști. Contează cine reușește să-i scoată la vot.”
Fost prim-ministru, odată tânără speranță a stângii, Ponta încearcă să revină pe val cu un discurs naționalist de tip „România pe primul loc”. E familiar alegătorilor PSD, dar și suficient de adaptabil încât să absoarbă o parte din votanții lui Georgescu.
Totuși, gafa recentă — în care a recunoscut, într-un podcast, că în 2014 a sacrificat sate românești pentru a proteja Belgradul de inundații — i-a afectat serios imaginea. A explicat că a salvat vieți, dar mulți alegători nu au văzut în asta un gest de leadership, ci o trădare simbolică.
Și totuși, politologii nu-l exclud complet: „Dacă ajunge în turul doi, Ponta are o capacitate reală de a coagula o coaliție anti-Simion”, spune Ștefureac.
Președinta USR a fost văzută, în toamnă, ca revelația unui electorat tânăr și pro-european. Dar intrarea lui Nicușor Dan în cursă i-a tăiat elanul, iar partidul pe care îl conduce a abandonat-o public în favoarea fostului coleg. Un gest perceput de mulți votanți drept trădare.
Într-un ultim efort, Lasconi a publicat imagini compromițătoare cu Dan și Ponta în compania unui fost adjunct SRI — o încercare de a-i lipi de „sistemul ocult” al politicii românești. Cei doi au negat totul și au dat-o în judecată pentru defăimare.
În mod ironic, dacă totuși prinde turul doi, Lasconi l-ar învinge pe Simion cu 3 puncte, potrivit unui sondaj AtlasIntel. Însă puțini cred că va reuși să ajungă acolo.
Cu o societate divizată între cinism și speranță, între realpolitik și dorința de reînnoire, alegerile din 2025 nu sunt despre o singură persoană, ci despre direcția unei țări aflate la granița marilor confruntări geopolitice. Cine va intra în turul doi și cum se vor redistribui voturile va conta enorm. Dar poate, mai important decât atât, va conta dacă românii mai cred că merită să aleagă — nu doar împotriva cuiva, ci pentru ceva.