Rheinmetall a făcut primele declaraţii după ce a câştigat, împreună cu MSC, licitaţia pentru şantierul naval de la Mangalia, la un preţ de aproximativ 138 mil. euro. Gigantul german din industria de apărare anunţă că va construi acolo, în paralel, atât nave militare, cât şi nave civile.
„După achiziţie, intenţionăm să extindem şi să modernizăm în mod cuprinzător şantierul naval”, a declarat Tim Wagner, directorul general al diviziei Naval Systems a Rheinmetall. Potrivit lui, compania vrea să dezvolte infrastructura existentă, să îmbunătăţească condiţiile de producţie şi să adapteze capacitatea la cerinţele viitoare. Pe termen lung, Mangalia ar urma să joace un rol-cheie în activităţile strategice ale grupului în Europa de Sud-Est.
Rheinmetall vrea să facă de la Mangalia o unitate de producţie cu utilizare duală. Construcţiile navale civile şi cele militare urmează să se desfăşoare în paralel, pentru piaţa internă şi pentru pieţele internaţionale. Pentru asta, amplasamentul va fi împărţit în sectoare şi zone de securitate diferite.
Tranzacţia ar urma să fie finalizată în câteva săptămâni, iar preţul va fi plătit în comun de Rheinmetall şi de elveţienii de la MSC.
Primele comenzi: patru nave militare pentru România
Şantierul va avea un rol important în construirea a patru nave militare comandate de guvernul României: două nave de patrulare maritimă, de 96 de metri lungime, şi două nave de sprijin pentru scafandri, de 43 de metri. Contractul, de aproximativ 920 mil. euro, face parte din pachetul de proiecte finanţate prin programul european SAFE, iar navele urmează să fie realizate în România.
Potrivit calculelor ZF, firmele din grupul Rheinmetall au semnat până acum contracte şi acorduri de 5,6 mld. euro, ceea ce face din gigantul german marele câştigător al programului SAFE. Grupul din Düsseldorf este prezent în România din 2024, prin Rheinmetall Automecanica, cu sediul la Mediaş.
Preţul de vânzare reprezintă 75% din valoarea de piaţă stabilită iniţial, de 184 mil. euro, cu care şantierul fusese scos la licitaţiile anterioare. Altfel spus, pragul de vânzare a scăzut cu circa 46 mil. euro.
Damen Mangalia a intrat în faliment pe 28 aprilie anul acesta, iar pe 26 mai 2026 s-a decis vânzarea activelor. Toţi cei peste 1.000 de angajaţi ai şantierului au fost concediaţi, cu salarii compensatorii. Mangalia a fost un colos al industriei. În 2017, în vremurile bune, şantierul raporta un profit net de 158 mil. lei, la afaceri de 988 mil. lei, şi avea aproape 2.000 de angajaţi. În 2015, compania trecuse chiar de 2 mld. lei afaceri şi de 2.500 de angajaţi, dar era pe pierdere.
ROMARM ar putea fi reorganizată într-un holding industrial. Ministrul Economiei propune gruparea filialelor pe domenii
Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, propune reorganizarea companiei ROMARM într-un holding industrial integrat, cu filiale grupate pe domenii de activitate, precum armament, construcții navale și cercetare. Propunerea face parte din patru documente de politică publică publicate luni de minister, care vizează și monitorizarea investițiilor din programul SAFE, valorificarea resurselor minerale și promovarea turistică a României.
Potrivit analizei prezentate de minister, ROMARM funcționează în prezent mai degrabă ca un intermediar comercial, iar participația sa este sub 20% în majoritatea filialelor.
Documentul propune un model de holding industrial pentru ROMARM, organizat pe clustere specializate, organizat pe clustere specializate (armament, navale, cercetare etc.) și condus printr-un sistem dualist, cu un consiliu de supraveghere și un directorat.
„Soluția pentru ROMARM este crearea unui holding industrial integrat, care să nu mai aibă 15 filiale disparate, să funcționeze în sistem dualist și să fie organizat pe clustere de activitate”, a declarat Irineu Darău.
Un alt document vizează monitorizarea contribuției industriale și a obligațiilor privind localizarea producției în România în cadrul programului SAFE, prin verificarea respectării angajamentelor asumate în acordurile de cooperare industrială.
În domeniul resurselor minerale, ministerul propune reducerea dependenței de importuri și indică, între proiectele importante, investiția de peste 198 de milioane de euro pentru extracția și procesarea grafitului destinat bateriilor, la Baia de Fier.
Al patrulea document analizează variantele de organizare și finanțare a unei Organizații Naționale de Management al Destinației, care ar urma să promoveze turismul României. Printre opțiuni se numără o asociație de utilitate publică, un fond public cu gestiune delegată sau o instituție publică de interes național.
Cele patru documente sunt disponibile pe site-ul Ministerului Economiei și sunt prezentate ca propuneri de reformă care urmează să fie dezbătute.