Rise Project: Peste 100 de români apar în documentele Panama Papers

Printre oamenii de afaceri care apar în lista publicată duminică de Rise Project se află: Corneliu Iacobov — fost politician PSD și fost proprietar al rafinăriei Rafo Onești (un offshore), Gabriel Comănescu — CEO GSP (șase companii offshore), Mougel Regis Charles Claude — om de afaceri francez care a adus în România lanțurile de magazine Cora și Auchan (un offshore), Ion Țiriac (un offshore), Robert Roșu — fondatorul casei de avocatură Țucă, Zbârcea și Asociații (un offshore), Ilie Busuioc — patronul Ocean Fish (un offshore), Ionuț Costea — vicepreședinte al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, dar și președinte al EximBank (un offshore) etc. 

„Documentele făcute publice de John Doe și analizate de noi au scos la suprafață afaceri subterane care explică, astăzi, evenimente din ultimii treizeci de ani. Astfel, am înțeles mai bine legăturile din România dintre Țiriac și Klaus Mangold, important om de afaceri german, Remus Truică și Beny Steinmetz, unul dintre cei mai importanți afaceriști israelieni din lume, Elan Schwartzenberg și magnatul media Rupert Murdoch, Jean Claude Gandur și unul dintre cele mai importante zăcăminte de aur din România”, scriu jurnaliștii Rise Project. 

Ei subliniază că nu este ilegal să înființezi o firmă în jurisdicții offshore opace ca Belize, Insulele Virgine Britanice, Gibraltar, Samoa sau Isle of Man, iar acesta e motivul pentru care dezbaterea din jurul scandalului Panama Papers s-a purtat mai mult pe câmpul eticii, decât cel al dimensiunii sumelor ascunse cu ajutorul consultanților Mossack Fonseca. 

„Ca să apreciem dimensiunea fenomenului, cercetătorii Fondului Monetar Internațional susțin că mai ales țările în curs de dezvoltare sunt afectate de operațiunile din paradisurile fiscale, impactul în cazul lor fiind deseori calculat la aproape 2% din produsul intern brut. Adică, pierderi anuale de miliarde de dolari. Și asta pentru că marile corporații internaționale, unele cu bugete mai mari decât ale statelor respective, își exportă profiturile în astfel de jurisdicții offshore, unde fiscalitatea este mai relaxată”, explică jurnaliștii Rise Project. 

Alte articole

Planul prin care Ion Ţiriac ar putea să aducă metroul în Otopeni în maximum 6 luni: “Uşor de tot”

Cele mai mari regrete din viaţa lui Ion Ţiriac. „Nu am avut timp să-mi cheltuiesc banii! Nu am avut timp să mă îmbăt o dată!”

Citeşte şi: Persoana misterioasă care a făcut dezvăluirile din Panama Papers EXPLICĂ gestul său

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat, la începutul lunii trecute, că un grup de lucru interdepartamental va verifica implicațiile fiscale ale informațiilor publicate prin proiectul de investigație jurnalistică „Panama Papers”. În activitatea acestui grup de lucru sunt implicați inspectori antifraudă, inspectori fiscali și inspectori specializați în verificarea veniturilor persoanelor fizice, gestionarea informațiilor fiscale și executări silite. 

Șefi de stat și alți politicieni de rang înalt, miliardari, celebrități, sportivi, dar și rețele criminale se numără printre beneficiarii reali a peste 214.000 de societăți offshore înregistrate în 21 de paradisuri fiscale, reieșea, la începutul lunii aprilie, dintr-o anchetă jurnalistică efectuată în comun de 107 instituții media care au reușit să intre în posesia unor documente din arhivele secrete ale unei societăți panameze de consultanță, documente denumite acum generic ‘Panama Papers’. 

Ancheta, coordonată de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ), este semnificativă nu doar prin numărul documentelor — potrivit Le Monde ar fi circa 11,5 milioane—, ci și prin faptul că nume grele au fost vizate de aceste dezvăluiri. 

În centrul acestei ‘pânze de păianjen’ se află societatea de avocatură Mossack Fonseca, specializată în consultanță pentru crearea companiilor offshore, societăți ecran ce disimulează identitatea reală a proprietarilor lor. 

Societatea Mossack Fonseca este înregistrată în Panama, țară considerată ca fiind unul dintre centrele financiare cele mai opace ale planetei și o placă turnantă pentru spălarea de bani, mai ales a fondurilor provenite din fraude și activități criminale. 

Documentele din arhiva acestei societăți panameze relevă că, începând din anul 1977 și până în 2015, ea a creat sau administrat peste 214.000 de entități offshore în 21 de paradisuri fiscale pentru clienți proveniți din peste 200 de țări și teritorii.