Robert Negoiţă: „Este nevoie să ducem locuinţele în zonele de margine pentru a reduce presiunea pe centrul oraşului”

Primarul Robert Negoiţă spune că sectorul 3 dispune de 200-300 de hectare de teren pe care se pot construi locuinţe, dar şi spaţii comerciale, astfel încât să se ia din presiunea pe centrul oraşului, unde şi aerul este cel mai poluat.

„În sectorul 3 mai avem 400-500 de hectare libere, iar dintre acestea 200-300 de hectare pot fi urbanizate, nu trebuie să se construiască peste tot. Este nevoie să extindem oraşul, să ducem locuinţele în zonele de margine pentru a reduce presiunea pe centrul oraşului“, a spus Robert Negoiţă, primarul sectorului 3, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România.

Pe de altă parte, dacă până în martie anul trecut la nivel de Bucureşti dezvoltatorii continuau să investească în noi achiziţii de terenuri pentru viitoare dezvoltări, din luna martie 2021 au fost suspendate Planurile Urbanistice Zonale de Sector şi autorizaţiile au fost blocate. Din acel moment autorizaţiile s-au dat pe baza unui Plan Urbanistic General (PUG) expirat de mai bine de zece ani.

„Anularea PUZ-urilor de sector reprezintă o nenorocire. Are însă dreptate dintr-un punct de vedere primarul – nu este normal sau legal să reglementezi cu PUZ de sector. Dar primăriile de sector au realizat aceste PUZ-uri pentru că PMB de mai bine de zece ani, de când a expirat actualul PUG, Primăria Generală nu este în stare să genereze un Plan Urbanistic General. Prin PUZ am încercat să reglementăm construcţiile. Altfel, cine voia o casă, construia o casă, lângă, voia cineva un bloc şi făcea un bloc. Centrul Bucureştiului ar trebui eliberat de locuinţe, iar acestea să fie duse spre margine, unde avem aer mai curat“, a explicat Robert Negoiţă. El subliniază că în Bucureşti prea mulţi locuitori trăiesc în clădiri cu risc seismic, care nu sunt nici demolate şi nici reabilitate.

Alte articole

Ciolacu: Veniturile totale la buget au crescut cu 16% în martie şi au ajuns la aproape 10,5 miliarde de euro

Premierul Marcel Ciolacu reafirmă că România nu va trimite soldaţi în Ucraina: „Securitatea ţării e pe primul loc”

Citeşte şi: BNR, avertisment teribil pentru români! Criza care va face prăpăd: „Acest șoc trebuie oprit!”

„Zeci de mii de locuinţe din Bucureşti ar trebui să fie dezafectate pentru că sunt cu risc seismic 3 şi 4, stau să cadă. Clădirile nu sunt veşnice, au o durată de viaţă. An de an sute de locuinţe ar trebui demolate sau consolidate în Bucureşti. Dar asta nu se întâmplă. Este o mare presiune pe zona imobiliară. An de an sunt foarte mulţi care se mută în Bucureşti“, a spus primarul sectorului 3.

Ionuţ Negoiţă, fratele lui Robert Negoiţă, este unul dintre cei mai mari investitori imobiliari din Bucureşti, cu mai multe proiecte rezidenţiale dezvoltate în Capitală.

Fraţii Negoiţă au început să dezvolte afaceri în România după ce au lucrat în domeniul construcţiilor în Iugoslavia şi Franţa, unde au adunat o parte din banii pe care aveau să îi investească în ţară, după cum povesteau ei anterior. În anul 1998, când a fost înfiinţată firma Pro Confort, fraţii Negoiţă au început să facă afaceri prin vânzarea de mochetă, adusă din Belgia cu o camionetă de trei tone şi jumătate.

Afacerile în hoteluri şi imobiliare au început să fie dezvoltate după ce fraţii Negoiţă au cumpărat în 2002 un teren în zona Otopeni pe o suprafaţă de 13.000 de metri pătraţi, pe care au dezvoltat ulterior hotelul Confort, înfiinţând firma Pro Hotels. La baza acestei strategii a stat atât construirea celui mai mare hotel din Europa, Rin Grand Hotel, dar şi a celorlalte hoteluri, Traian (actualul Rin Central) şi Confort Otopeni (Rin Otopeni).

El explică faptul că primăriile de sector ar trebui să preia cât mai multe proiecte de investiţii de la Primăria Capitalei. Spre exemplu, bugetul PMB este aproape integral reprezentat de subvenţiile pentru agentul termic şi transport în comun – STB şi salarii. De partea cealaltă, Primăria Sectorului 4 a preluat mai multe străzi şi bulevarde de la PMB şi le-a modernizat, la fel şi Primăria Sectorului 3.

„Trendul de subsidiaritate înseamnă cât mai aproape de cetăţean, de a fi cât mai aproape, iar la noi cel mai aproape de cetăţean este primăria de sector. Cu cât duci decizia şi zona de implicare mai aproape de cetăţean, este mai bine. Şi nicio şcoală administrată de primăria de sector nu arată mai rău decât una administrată de PMB“, a explicat Robert Negoiţă.

Citeşte şi: Angajatorii români au în plan majorarea salariilor. Cu cât vor creşte veniturile lunare ale angajaţilor SONDAJ