România ar putea avea un sistem pentru cutremure ca în Japonia

România ar putea avea un sistem ca în Japonia pentru cutremure. Cercetătorii români de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) au testat un sistem care poate estima rapid riscul de replici ale cutremurelor.

Studiul a testat metoda pe două secvențe de replici crustale (de suprafață) produse de cutremure moderate cu aceeași magnitudine: Vrancea–Mărășești (2014) și Gorj–Oltenia (2023), ambele având Mw 5,4, scrie Mediafax.

Citește și: România este lovită de un nou cutremur! Seismul s-a produs într-o zonă neobișnuită. Ce magnitudine a avut

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cercetătorii folosesc o procedură „de vârf” (testată anterior în Japonia) care poate rula aproape în timp real: ia datele din primele ore după cutremur (așa-numita perioadă de „învățare”), estimează parametrii unei descrieri statistice a replicilor, apoi produce prognoze pentru următoarele ore – și poate repeta procesul pe măsură ce intră date noi.

Alte articole

Cutremur în Filipine. Bilanţul tragediei urcă la 55 de morţi

Cutremur de 3,6 în România. Unde a fost simțit

Metoda folosește două legi statistice clasice din seismologie:

• Omori–Utsu, care descrie cum scade în timp numărul replicilor după șocul principal (la început multe, apoi tot mai rar);
• Gutenberg–Richter, care descrie distribuția magnitudinilor (foarte multe seisme mici și mult mai puține mari).

Citește și: Două cutremure în România, în aceeași zonă. Ce magnitudine au avut seismele din 17 ianuarie 2026

În fapt, sistemul estimează rapid parametrii acestor legi folosind datele din primele ore după cutremur și actualizează probabilitățile pe măsură ce apar noi înregistrări. În studiu, prognozele au fost construite pe ferestre de „învățare” de 3, 6, 9, 12 și 24 de ore, pentru a estima riscul de replici în intervalele următoare.

Un astfel de sistem ar putea furniza, în timp util, estimări probabilistice utile în gestionarea perioadei post-seism.