România ar urma să preia un prim grup de 700 de refugiaţi, potrivit sistemului european de cote obligatorii

În urma valului de refugiați ce continuă să sosească în număr mare în Europa, în special în Italia, Comisia Europeană a propus miercuri un plan de acțiune ce prevede repartizarea acestora pe cote obligatorii între statele membre ale Uniunii Europene.

Citeşte şi: ROMÂNII primesc BANI: UE alocă 24 de milioane de euro pentru azil şi migraţie

Inițiativa prevede elaborarea până la sfârșitul lunii mai a unui mecanism provizoriu prin care țările blocului comunitar vor trebui să preia 20.000 de refugiați, iar până la sfârșitul anului va fi creat un mecanism permanent.

Cotele de refugiați pentru fiecare țară în parte vor fi calculate printr-un algoritm ce va avea în vedere PIB-ul fiecărei țări, populația ei, rata șomajului și numărul de refugiați deja găzduiți. Conform unei estimări preliminare obținute pe surse de agenția Reuters, din primii 20.000 de refugiați, Germania ar urma să preia 3.068, Franța 2.375, Marea Britanie, 2.309, Italia 1.989, Spania 1.549, Olanda 732, Portugalia 704, Belgia 490, iar României i-ar reveni 657.

Dar cum tratatele europene permit Marii Britanii, Irlandei și Danemarcei să nu aplice hotărârile ce țin de politica europeană în domeniul Justiție și Afaceri Interne, cota lor de refugiați ar urma să fie redistribuită celorlalte state, așadar aceste cifre ar putea fi mai mari.

Pe de altă parte, există țări europene, precum Germania, Italia și Suedia, care găzduiesc deja un număr considerabil de refugiați. Numai în Italia peste 90.000 de imigranți clandestini proveniți din țările Africii și Orientului Mijlociu au sosit în ultimele luni după ce au traversat Marea Mediterană pornind din Libia, unde haosul și lipsa unei autorități statale a lăsat frontierele nesupravegheate.

De asemenea, aplicarea propunerii Comisiei, inclusă într-o Agendă Europeană pentru Imigrație, este condiționată de aprobarea ei la Consiliul European din luna iunie, până în prezent mai multe state, respectiv Marea Britanie și câteva țări est-europene, manifestând rezerve față de această inițiativă.