România are de rambursat 53,9 milioane euro către UE şi BM, până la finalul lui 2015

Din această sumă, în luna august vor fi plătite 17,1 milioane euro către Banca Mondială, bani care reprezintă plăți de dobânzi și comisioane, în iunie și iulie neexistând plăți.

De la începutul anului, țara noastră a plătit circa 1,806 miliarde euro către FMI, UE și BM. Cea mai mare parte a sumei, respectiv peste 1,546 miliarde euro, a fost plătită pe data de 1 ianuarie către UE, din care 1,5 miliarde euro reprezentau rambursări rate de capital, iar 46,2 milioane euro dobânzi și comisioane.

În data de 1 februarie, statul român a plătit 18,3 milioane euro către Banca Mondială (dobânzi și comisioane), iar pe data de 5 ale aceleiași luni suma de trei milioane de euro către FMI (dobânzi și comisioane). De asemenea, pe 23 februarie România a plătit 162 milioane de euro (rambursări rate de capital) către FMI. În prima zi din martie a fost plătită suma de 3,2 milioane euro către Banca Mondială (dobânzi și comisioane). În luna aprilie țara noastră a rambursat 38,5 milioane euro către UE, pe 10 mai — 33,8 milioane euro, în timp ce pe 15 mai — 1,9 milioane euro au mers către BM.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Rambursările sunt efectuate în contul pachetului financiar acordat României de către creditorii internaționali în anul 2009, care are o valoare totală de 19,95 miliarde de euro.

Alte articole

Criza politică are deja efecte economice grave. Banca Mondială reduce drastic prognoza pentru România

FMI și Banca Mondială anunţă apocalipsa pentru România. Ce se întâmplă cu inflaţia şi cu deficitul de cont curent

În anul 2009, România a parafat un împrumut stand-by pe 24 de luni în valoare de 12,95 miliarde de euro cu FMI, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE și BM. Prin acest aranjament cu FMI, România a intrat în posesia a șapte dintre cele opt tranșe prevăzute, în sumă de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro).

Cea de-a opta tranșă a fost considerată, la solicitarea autorităților române, de tip preventiv și, în contextul evoluțiilor macroeconomice favorabile, nu a fost utilizată.