Cu câți bani contribuie România la Sistemul de supraveghere terestră al NATO

Sistemul de supraveghere terestră al NATO (Allied Ground Surveillance/AGS) este destinat să monitorizeze suprafaţa terestră cu ajutorul unor sisteme radar, ce vor fi instalate pe un număr de platforme aeriene. La proiect participă în prezent 13 state NATO: Bulgaria, Cehia, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, România, Slovacia, Slovenia şi SUA. Acestea contribuie cu 1,2 miliarde Euro la achiziţia sistemului, potrivit MAE.

„Aderarea României la program a fost aprobată prin H.G. nr. 1498 din 2 decembrie 2009. Contribuţia ţării noaste este de circa 2% din costul total, adică 25.28 milioane Euro, aceasta urmând să fie plătită eşalonat până în anul 2016”, a precizat sursa citată.

Ministerul aminteşte că sistemul „face parte din pachetul de capabilităţi prioritare pe care Alianţa Nord-Atlantică a decis să le dezvolte cu prilejul Summit-ului de la Lisabona”. „Având în vedere capacităţile sale tehnice deosebit de avansate, această capabilitate este considerată la nivelul NATO un instrument vital pentru desfăşurarea operaţiilor aliate, experienţa militară din Libia demonstrând necesitatea acestui sistem pentru a impune în termen cât mai scurt superioritatea strategică a NATO în teatrul de operaţii. Semnarea contractului de achiziţie este aşteptată în cursul anului 2012, iar sistemul urmează să devină pe deplin operaţional în anul 2017”, mai spune MAE.

Ministerul consideră că, prin participarea la proiect, România devine direct implicată în îndeplinirea obiectivelor NATO şi este în măsură să integreze elementele naţionale de apărare în sistemul AGS. În plus, calitatea de participant la AGS asigură ţării noastre accesul la date şi informaţii deosebit de relevante.

Alte articole

Mark Rutte, declarație fermă privind securitatea continentului: ”Vom vedea o NATO condusă mai mult de Europa”. Ce rol vor avea Statele Unite. Marco Rubio: ”Vechea lume nu mai există”

Marius Lazurca nu se fereşte de cuvinte mari: „Nimeni nu are nevoie de vasali într-o alianţă”

„În egală măsură, România dobândeşte astfel acces la tehnologie de ultimă generaţie şi se poate implica inclusiv în comenzi destinate realizării anumitor elemente si subsisteme ale proiectului”, mai spune MAE.

Ministerul a făcut aceste precizări, după ce AFP a relatat, citând un oficial NATO, că România şi alte 12 state membre ale Alianţei vor cheltui două miliarde de euro pentru funcţionarea sistemului global de supraveghere, denumit Alliance Ground Surveillance (AGS, Supraveghere Terestră Aliată), timp de două decenii, de la baza aeriană Sigonella din Sicilia (Italia).

AFP a mai relatat şi despre faptul că cele 13 state vor cheltui trei miliarde de euro pentru a achiziţiona şi a opera în comun cinci avioane fără pilot concepute de americani, în cadrul unui ambiţios program de supraveghere aeriană în Europa. Treisprezece state NATO, între care Germania, Italia, România şi Statele Unite, vor investi un miliard de euro în achiziţionarea unor avioane de recunoaştere fără pilot de tip Global Hawk, fabricate de compania americană Northrop Grumman.

„Operaţiunea recentă din Libia a ilustrat importanţa unor asemenea echipamente”, a explicat oficialul citat de AFP. Avioanele europene au realizat majoritatea zborurilor deasupra Libiei, dar s-au bazat în esenţă pe informaţiile colectate datorită avioanelor fără pilot ale armatei americane.

Lansarea AGS, aflată în discuţie din 1992, a fost oficializată la începutul lui februarie de miniştrii Apărării din cele 28 de state membre NATO. Franţa şi Marea Britanie au decis să se asocieze programului, dar fără a-l finanţa, deoarece ele dezvoltă capacităţi similare.

Armatele franceză şi britanică vor contribui astfel cu avionul britanic fără pilot Sentinel şi cu viitorul sistem francez Heron, care se bazează pe o tehnologie israeliană.

AGS intră în cadrul programelor dezvoltate de NATO pentru a folosi în comun mijloacele, ceea ce permite statelor să facă faţă reducerii bugetelor militare din cauza crizei economice.

Avioanele fără pilot vor fi achiziţionate de 13 state: Germania, Bulgaria, Estonia, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Norvegia, Cehia, România, Slovacia, Slovenia şi Statele Unite.