România devine centrul mondial al cercetării. Congresul Internațional de Longevitate se ține la București

Joi, 24 septembrie, Bucureștiul găzduiește cea de-a doua ediție a Congresului Internațional de Longevitate, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. La Biblioteca Națională a României vor participa cercetători, medici și experți în longevitate din Spania, Italia, Arabia Saudită, Germania, Letonia, Israel, India, Statele Unite și România.

Congresul aduce la București reprezentanți ai unor centre precum Harvard Medical School, Centrul Național Spaniol de Cercetare a Cancerului, University Medical Center Rostock, Rīga Stradiņš University și King Abdullah University of Science and Technology. Programul reunește cercetarea de laborator cu aplicațiile medicale și pornește de la o întrebare concretă: cum poate medicina să crească numărul anilor trăiți în stare bună de sănătate, nu doar durata totală a vieții? Este diferența dintre „lifespan”, durata vieții, și „healthspan”, perioada în care o persoană își păstrează sănătatea, autonomia și capacitatea funcțională.

Putem afla cât de repede îmbătrânește organismul nostru? Răspunsurile cercetătorilor mondiali, la București, la Congresul Internațional de Longevitate

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pentru România, această diferență este importantă. Potrivit OECD, speranța de viață a ajuns la 76,6 ani în 2024, dar rămâne cu 5,1 ani sub media Uniunii Europene. Mai mult, la vârsta de 50 de ani, românii mai au în medie doar 13,2 ani de viață sănătoasă, al doilea cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană.

Alte articole

Patrick Paine, de la Harvard, spune cum ar putea fi „resetată” vârsta biologică. Primele idei care au ajuns pe scena Congresului Internațional al Longevității

Vârsta biologică vs. anii din buletin. Congresul Internaţional de Longevitate răspunde la întrebări care îi frâmântă pe Putin şi Xi Jinping

Datele Eurostat arată aceeași problemă dintr-un alt unghi. În 2023, la 65 de ani, femeile din România mai aveau în medie 3,8 ani de viață sănătoasă, iar bărbații 4,3 ani. Media europeană era de 9,6 ani pentru femei și 9,2 ani pentru bărbați.

În acest context, congresul va aborda biologia îmbătrânirii, biomarkerii longevității, medicina regenerativă, inteligența artificială și medicina predictivă, precum și tehnologiile medicale digitale. Sunt domenii care încearcă să afle ce se modifică în organism odată cu vârsta, cum pot fi depistate mai devreme riscurile și ce intervenții pot întârzia apariția bolilor asociate îmbătrânirii.

Cum extindem durata vieţii sănătoase? Fondatorul International Longevity Alliance vine la București, la Congresul Internațional de Longevitate

Printre invitați se numără Dr. Maria Blasco, una dintre cercetătoarele importante în biologia telomerilor, Patrick Paine, cercetător la Harvard Medical School, profesorul Valerio Orlando, specialist în epigenetică, și Anton Kulaga, cercetător în biologia longevității și bioinformatică. La Congresul Internațional de Longevitate se va lansa cartea semnată de Jose Cordeiro „Viața înfruntă moartea. Secretele longevității”, adusă în România cu sprijinul Ralucăi Prodan, președintele Asociației de Genetică și Medicină Personalizată. Volumul a fost tradus și publicat la editura Niculescu.

Congresul este structurat în două direcții: „Longevity Science Forum”, dedicat cercetării academice, și „Applied Longevity”, axat pe transferul rezultatelor științifice către prevenție, diagnostic, monitorizare și practica medicală.