România Educată se resetează de la 0 după ce s-au investit 10 ani în acest program naţional. Ministrul Daniel David anunţă noua strategie

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, a transmis, luni, după punerea în transparenţă publică a programelor şcolare pentru disciplinele din învăţământul liceal, că acestea ţintesc formarea celor opt competenţe-cheie:

(1) competenţe de limbă/comunicare (alfabetizare);

(2) competenţe multilingvistice;

(3) competenţe STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică);

Alte articole

Daniel David, filosofii despre bugetul la Educaţie după demisie: „E ca pisica lui Schrödinger: există simultan în mai multe stări”

Burse studenți 2026. Fostul ministru al Educației anunță ce se întâmplă cu bursele studențești

(4) competenţe digitale,

(5) competenţe de viaţă (personale/sociale/de a învăţa să învăţăm);

(6) competenţe civice, juridice şi de mediu;

(7) competenţe antreprenoriale; (8) competenţe de expresie şi sensibilitate culturală.

”Este o schimbare paradigmatică a unor programe deja vechi de aproape 20 de ani”, a transmis Daniel David, într-un comunicat de presă.

Potrivit ministrului, primul pas concret în reforma curriculumului liceal a fost adoptarea planurilor-cadru, care au stabilit reperele disciplinare şi de timp, prin raportare la profilul aşteptat al absolventului, în două variante: standard şi alternativă.

”Prima variantă a planurilor-cadru, varianta standard, a rezultat după un proces complex de dezbateri, în care (1) a trebuit să menţin un echilibru între discipline legate de ştiinţe şi religie şi între disciplinele dedicate culturii naţionale şi cele dedicate pregătirii personale pentru viaţă, respectiv (2) între centralizare şi descentralizare (educaţie personalizată). Pentru a oferi mai multă libertate şi descentralizare celor care nu au fost pe deplin satisfăcuţi cu varianta de planuri-cadru standard rezultată după dezbaterile publice, am oferit posibilitatea unei variante alternative, care permite mai puternic descentralizarea şi personalizarea educaţiei la nivelul unităţii şcolare şi al elevilor. Numai printr-un echilibru între ştiinţe şi religie, pe de o parte, şi între discipline asociate culturii naţionale şi cele asociate pregătirii pentru viaţă, pe de altă parte, vom putea forma eficient buni specialişti (la nivelurile de calificare 3, respectiv 4), buni cetăţeni şi oameni cu o calitate bună a vieţii”, a mai transmis Daniel David.

Ministrul apreciază că ”acest al doilea pas, al elaborării programelor şcolare, este fundamental pentru atingerea obiectivelor educaţionale – formarea celor opt competenţe cheie -, cu impact pozitiv semnificativ asupra alfabetizării funcţionale”.

Potrivit ministrului, etapa a mizat pe experienţa educaţională şi ştiinţifică a peste 1.500 de specialişti, în cadrul reperelor care au fost stabilite:

1. constituirea de echipe mixte de profesori din mediul preuniversitar şi cel universitar, precum şi cercetători (unde a fost cazul s-au invitat şi experţi din mediul socioeconomic), pentru o cât mai bună coordonare cu nivelul universitar şi cu piaţa muncii;
2. consultarea unor programe din ţările la care ne raportăm ca eficienţă educaţională (fiecare grup de lucru a avut acces la mai multe modele), pentru a propune conţinuturi mai aerisite şi relevante, într-o coordonare raţională la nivel preuniversitar şi între preuniversitar-universitar;
3. introducerea treptată a formării de competenţe, în logica în care cunoaşterea se transmite alături de modalitatea de generare a acesteia (pentru a întări poziţia ştiinţei în raport cu pseudoştiinţa);
4. coordonarea atentă şi comunicarea transdisciplinară, pentru a evita blocaje (de exemplu, utilizarea într-o disciplină a unor cunoştinţe dintr-o altă disciplină unde nu au fost încă abordate) şi pentru o formare adecvată a competenţelor complexe (multi/inter/transdisciplinare).
5. 25% din timpul alocat fiecărei discipline va fi focalizat pe activităţi remediale – (a) formarea competenţelor care nu au fost atinse/structurate în demersul standard; (b) consolidarea-fixarea competenţelor; (c) utilizarea competenţelor în viaţa cotidiană – precum şi pentru (d) dezvoltarea competenţelor pentru performanţă.

”După aprobarea programelor şcolare, urmează elaborarea manualelor şi formarea profesorilor pentru implementarea acestui curriculum cu metode moderne, alături de finalizarea standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare programă şcolară. În urma acestui proces, sunt convins că generaţia care va avea şansa să fie pregătită la nivel liceal prin noul curriculum – începând cu clasa a IX-a din anul şcolar 2026 – 2027 – va atinge standardele educaţionale aşteptate de ţară, iar analfabetismul funcţional – care a devenit în ultimii ani un risc de securitate naţională – va fi drastic redus”, a mai declarat Daniel David.

Potrivit ministrului, la acest nivel, analfabetismul funcţional se referă, în principal la:

1. incapacitatea de a utiliza competenţele de nivel liceal în activităţi specifice programelor şi/sau vieţii cotidiene, oamenii devenind astfel vulnerabili la pseudoştiinţă, prin manipulare şi conspiraţi
2.  (b) integrarea deficitară pe piaţa muncii, precum şi la (c) niveluri insuficient dezvoltate legate de alfabetizarea numerică şi de limbă-comunicare.

”Le mulţumesc celor peste 1.500 de specialişti care au elaborat aceste programe şi care vor participa la dezbaterile legate de acestea. Ştiu că au fost dezbateri intense, dar normale şi sănătoase, chiar în interiorul grupurilor de lucru, dar, într-o metaforă hegeliană, ştim că sintezele (bune) rezultă din teze şi antiteze. De asemenea, mulţumesc şi echipei ministerului, a Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare şi a Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, care au susţinut acest complex proces curricular, precum şi coordonatorilor Bogdan Cristescu (director general CNCE) şi Gabriel Vrânceanu (şef serviciu – SDC, în cadrul CNCE)”, a mai transmis Daniel David.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării anunţă, luni, că a pus în dezbatere publică programele şcolare aferente noilor planuri-cadru pentru liceu, prioritatea fiind acordată disciplinelor prevăzute cu debut în clasa a IX-a. Se aşteaptă propuneri până în 12 decembrie. Următoarea etapă, prevăzută pentru finalul lunii ianuarie 2026, este publicarea programelor şcolare pentru toţi anii de studiu şi pentru toate disciplinele obligatorii prevăzute în noul curriculum liceal.