Ghinion! Elevii români învaţă după manuale de vârsta profesorilor rămaşi la catedră doar pentru că nu mai riscă nimeni să-i înlocuiască în urma măsurilor de austeritate care a lăsat cea mai mare categorie de bugetari frustrată şi mereu gata de proteste, îngheţarea anului şi boicotarea examenelor.
Până la măsurile radicale care apar şi se sting an de an, râmân manualele prăfuite şi tot mai ferfeniţă. mai grav este că informaţia este total depăşlită. În cel de Istorie, de exemplu, România încă nu e în UE, iar la Tehnologia Informaţiei, unde România are un brand de apărat, manualele de la „mate-info” au pe copertă monitoare demne de nişte piese de muzeu, în era în care şi elevii de la „Filo” îi fac temele şi referatele cu ajutorul Inteligenţei Artificiale.
Din manualul de informatică, elevii învață cum să folosească un calculator cu dischetă, deși acesta nu se mai folosește.
De la manuale rupte şi vechi de 20 de ani, la manuale digitale, atractive şi interactive. Pare un salt uriaş, dar Ministerul Educaţiei promite să îl facă până în toamna anului viitor, în timp ce ministrul David mai taie nişte sporuri şi mai dă afarpă nişte angajaţi pentru a-i face pe plac şefului Bolojan de la Palatul Victoria. Până atunci, elevii vor învăţa în continuare din cărţi tipărite înainte să se nască ei, cu conţinutul depăşit şi neactualizat. De exemplu, din paginile manualului de Istorie, care datează din 2004, şcolarii află că România urmează să se integreze în Uniunea Europeană.
Cum comentează elevii familiarizaţi cu ChatGPT manualul de Tehnologia Informaţiei:
Elev în clasa a XII-a, Adrian face parte din generaţia de sacrificiu. Din clasa a V-a şi până acum, în niciun an şcolar nu a primit manualele la timp, iar cărţile nu au fost niciodată noi. Deseori, chiar au lipsit cu desăvârşire.
„Cel putin la materiile importante, la care dau si Bacalaureatul, nu am manual. De exemplu, la Română, la Matematică și la Fizică nu am”, a spus Adrian.
În aceeaşi situaţie sunt mii de elevi. „Nu au mai fost editate de foarte mulţi ani. Editurile au tot așteptat ca planurile cadru să se schimbe și, implicit, și manualele. Nu au mai avut interes financiar să le reediteze. Ca atare, ele lipsesc. Sunt foarte multe manuale pe care copiii şi le xeroxează de la an la an”, spune Iuliana Constantinescu, membru al Asociației Părinților din Liceul L. Blaga.
Mai grav, conţinutul multor manuale este rupt de realitate. În cartea de istorie de clasa a 11-a, tipărită în 2004, scrie că România urmează să adere la Uniunea Europeană. Deşi au trecut 18 ani de la aderare, manualul a rămas neschimbat. Şi nu este singurul exemplu.
Actualii elevi de clasa a 9-a, de la profilul real, studiază informatica dintr-un manual făcut în anul 2004, adică în urmă cu 21 de ani. Învață din această carte cum să folosească un calculator cu dischetă, cu toate că această aparatură nu se mai folosește.
În aceste condiţii, profesorii caută alternative, iar părinţii scot bani din buzunar. „Urmăm culegeri care sunt aprobate de Ministerul Educației, pe care le achiziţionăm noi și învățăm după acelea”, spune un elev.
După 8 ani de aşteptare, autorităţile promit schimbări majore în învăţământul liceal. Din septembrie 2026, vor intra în vigoare noile planuri cadru. Tot atunci, elevii de clasa a 9-a vor trebui să aibă pe bănci manuale noi, reactualizate.„Dacă începem din toamnă proiectul legat de manuale, cu siguranţă până în anul 2026-2027 reușim să le avem într-o formă modernă şi atractivă. Şi printat, și online”, a promis ministrul Educației, ca doar nu-l costă nimic.
Până vor avea cărţi în format digital, liceenii vor învăţa în continuare din manualele tipărite pe vremea când ei nici nu existau.
Daniel David a afirmat, recent, că speră ca până la sfârşitul anului să anunţe licitaţia pentru manualele de liceu şi anul viitor să înceapă formarea profesorilor pe baza noilor conţinuturi iar din anul şcolar 2026-2027, să avem prima generaţie care începe clasa a 9 a într-o nouă logică curriculară. Ministrul Educației a mai anunţat că, până în toamnă, va veni cu acele modele privind schimbările la evaluarea naţională, mai multe competenţe, materii.
„Asta este prima reformă majoră legată de curriculum la nivel de liceu”, a arătat ministrul David, adăugând că ulterior se vor extinde şi la celelalte niveluri, învăţământ primar, gimnazial şi componenta de educaţie timpurie, dar să vor face analize, pentru că în unele zone au de îmbunătăţit conţinutul, în alte zone să schimbe manualele.
Reforma numărul doi prezentată de ministrul educaţiei este o reformă a evaluării. „Aici chiar trebuie să încheiem şi să avem standarde de notare şi evaluare”, a subliniat ministrul Educației, într-o conferință de presă susținută joi în care a prezentat prioritățile pentru acest mandat, scrie News.ro.
David a mai anunţat că, până în toamnă, va veni cu acele modele privind schimbările la evaluarea naţională, mai multe competenţe, materii.
„Vom veni cu o propunere, până în toamna acestui an, pe care să o discutăm public şi vom alege o variantă larg acceptată în sistem, nu se pune problema să intre anul viitor, sau foarte repede, avem vreme să ne aşezăm şi să o gândim bine, dar cu siguranţă până în toamnă voi veni cu un model concret pe care o să vi-l propun”, a arătat ministrul Educaţiei.
El a anunţat că va propune un proiect, un model, până în toamna anului 2025, atât pentru a întări statutul de titular.
„Când am vorbit despre regândirea titularizării, mulţi au avut în minte ideea că vrem să renunţăm la statutul de titular. Nu vrem să renunţăm. Vreau să întăresc statutul de titular, dar vreau în acelaşi timp ca oamenii care sunt buni şi care merită să intre mai uşor în sistem să nu trebuiască să dea examene peste examele pentru a rămâne în sistem, în condiţii în care ei sunt performanţi în ceea ce fac în zona educaţională”, a explicat ministrul.
Ministrul Daniel David a mai afirmat că îşi propune redefinirea arhitecturii universitare.
„Aici este foarte important să dăm viaţă lucrurilor pe care le-am făcut privind misiunea universităţilor. Deocamdată ne-am bazat pe autoevaluare. Acum aşteptăm să vedem cum se exprimă misiunea respectivă în activităţile acestor universităţi. O să le susţinem acolo unde putem. Când sunt supuse proceselor de evaluare, o să avem grijă ca procesele de evaluare să fie chiar congruente cu misiunea pe care şi-au asumat universităţile, nu cu altceva”, a conchis el.
În prezent, statul alocă doar 15 lei pentru fiecare manual, indiferent de numărul de pagini sau de disciplina pe care o acoperă. Acest buget redus a dus la apariția unor manuale care nu mai sunt relevante pentru realitățile actuale, mai ales în domenii precum tehnologia și informatica. Evoluția rapidă a societății nu s-a reflectat în resursele educaționale, iar elevii sunt nevoiți să învețe din cărți depășite.
Problema reformei manualelor nu este una nouă. Încă din 2021, s-a propus o schimbare radicală în educație, însă inițiativa a fost contestată și revizuită în repetate rânduri. Fostul ministru Sorin Cîmpeanu a amânat implementarea reformei, iar după demisia sa, succesorii săi, Monica Anisie și Ligia Deca, nu au reușit să implementeze schimbările necesare. Acum, Daniel David își propune să facă din reforma manualelor o prioritate.
„Voi pune câți bani trebuie să pun ca să iasă lucrurile, să arate ca un manual pe care îl știm dintr-o școală, nu știu, americană, sau dintr-o școală vestică, în care te uiți cu plăcere, nu un manual pe care vrei să-l închizi cu rapiditate”, a declarat ministrul pentru Edupedu.
Această investiție va viza atât calitatea conținutului, cât și aspectul vizual al manualelor, astfel încât acestea să fie atractive și să capteze interesul elevilor.
Pentru început, schimbările vor fi aplicate la nivel liceal, unde se lucrează deja la planurile-cadru. Ministrul nu a oferit un termen exact pentru finalizarea acestei tranziții, dar a subliniat că, dacă procesul decurge conform așteptărilor, se va extinde și la învățământul primar și gimnazial.
„Pentru liceu. Deocamdată lucrăm la planurile-cadru pentru liceu. Dacă lucrurile merg bine, va fi timpul să ne gândim și la celelalte. Dacă știu eu bine, cred că ultima reformă pe învățământul primar a fost prin 2013. Da, și pe gimnaziu în 2017. Deci e timpul să te reorientezi și spre ele, dar hai să vedem cum merge întâi procesul acesta cu planurile-cadru pentru liceu”, a explicat Daniel David.
Manuale interactive și digitalizare
Ministrul Educației dorește ca noile manuale să nu fie doar în format static, tipărit sau PDF, ci să fie concepute într-un mod interactiv, astfel încât să atragă atenția elevilor. Acesta a dat exemplul Finlandei, unde elevii primesc tablete care conțin toate materialele educaționale necesare.
„Sunt țări ca Finlanda, în care primești tableta și pe tabletă ai toate conținuturile, manualele. Acum, sigur, cineva ar putea să spună că expunem copiii la ecrane prea mult și totdeauna trebuie să te gândești cum faci această trecere, dar cu siguranță în mintea mea este a muta treptat accentul pe variantele digitalizate”, a precizat ministrul.