România este în TOPUL celor 5 BENEFICIARI ai BANILOR alocaţi de UE pentru infrastructura de ENERGIE

El a menţionat că necesarul de investiţii în infrastructura de energie la nivelul UE este evaluat pentru perioada 2010 – 2020 la 1.000 de miliarde de euro, iar necesarul de investiţii în eficienţă energetică la 850 miliarde de euro, respectiv 85 miliarde de euro pe an.

Constantinescu a subliniat că, pentru atingerea obiectivelor UE în domeniul energiei, este nevoie de atragerea mai multor investitori – BEI, BERD, sectorul privat, în condiţiile în care, spre exemplu, prin politica de coeziune a UE, se alocă numai 27 miliarde de euro până în anul 2020 pentru investiţii în eficienţă energetică şi energie regenerabilă, potrivit Agerpres.

El a mai menţionat că statele membre UE încearcă să ajungă la un acord până în octombrie în ceea ce priveşte obiectivele în domeniu până în anul 2030, respectiv reducerea emisiilor de gaze cu 40% şi o cotă de peste 27% pentru energia regenerabilă, ţinte la nivelul UE, distribuite echitabil între statele membre.

Citeşte şi Ponta: Veniturile din listarea Electrica, folosite pentru infrastructura energetică dintre România şi Moldova

Alte articole

Câți ca el? Bolojan își laudă măsurile de austeritate, după ce Comisia Europeană a decis să nu ne sancționeze pentru deficit. ”Mesajul Comisiei este clar: trebuie să continuăm pe acest drum”

Moş Crăciun a venit mai devreme! Comisia Europeană suspendă temporar procedura privind deficitul excesiv în cazul României

Maria Vagliasindi, economist principal în cadrul Băncii Mondiale, a declarat că, în anii 2012 şi 2013, investiţiile în energie regenerabilă au scăzut la nivel global, pe fondul îngrijorării investitorilor despre viitoarea politică în domeniu, mai ales despre tăieri de subvenţii cu efect retroactiv în special în domeniul energiei solare, dar partea bună este că investiţiile statelor emergente reprezintă aproape jumătate din investiţiile globale în energia regenerabilă.

În ceea ce priveşte România şi atractivitatea sa pentru investitorii în domeniul energiei, Vasile Iuga, country managing partner la compania de consultanţă PricewaterhouseCoopers România, a arătat că punctele tari sunt stabilitatea politică, rating-ul ‘investment grade’, protecţia investitorilor, accesul la finanţare alternativă prin fonduri europene sau ajutoare de stat, facilităţile fiscale pentru investiţii, iar punctele slabe sunt legislaţia nefuncţională în domeniul parteneriatului public-privat, slaba dezvoltare a pieţei de capital, cererea instabilă, problema accesului sustenabil la resurse şi informaţiile privind resursele, în timp ce nivelul rezonabil al redevenţelor este discutabil, informează Agerpres.

Citeşte şi UE, „extrem de vulnerabilă” în cazul unei opriri a livrărilor de gaze ruseşti

Iuga a menţionat că România are nevoie de investiţii de 40 de miliarde de euro pentru modernizarea sistemului său energetic.

Şeful biroului de reprezentare Deutsche Bank în România, Mihai Ionescu, a declarat că a constatat la întâlnirile cu investitori străini că România pare să fie în acest moment foarte atractivă în raport cu situaţia politică din Europa, dar este nevoie de o prezenţă mai puternică a companiilor mari de stat pe piaţa de capital.