România ia cu asalt spaţiul Schengen. Strategie stabilită la Guvern cu cei 33 de europarlamentari

În acest moment, sigura problemă o reprezintă Olanda, acolo unde majoritatea parlamentară este fragilă și se bazează pe un partid extremist cu doar 7 parlamentari.

10 oct. 2022, 09:25
România ia cu asalt spaţiul Schengen. Strategie stabilită la Guvern cu cei 33 de europarlamentari

Spaţiul Schengen este tot mai aproape de România, votul decisiv fiind aşteptat ân decembrie. La sediul Guvernului, într-o ședință care va începe la ora 10.00, au fost chemați cei 33 de europarlamentari români pentru a stabili o strategie comună în vederea aderării României la spațiul Schengen. În acest moment, sigura problemă o reprezintă Olanda, acolo unde majoritatea parlamentară este fragilă și se bazează pe un partid extremist cu doar 7 parlamentari.

PSD și PNL vor să aibă o discuție cu europarlamentarii USR, care fac parte din aceeași familie politică cu cei de la IRenew, din Olanda. Misiunea USR ar fi să negocieze cu partenerii din Olanda pentru a accepta aderarea României.

Presedintele PSD, Marcel Ciolacu, a făcut săptămâna trecută un apel la unitate la din partea tuturor forțelor politice pentru a se uni în vederea aderării la spațiul Schengen.

„A sosit momentul ca toți decidenții și partidele politice din România să susțină, în următoarele săptămâni, pe toate canalele și pe toate fronturile, aderarea țării noastre la Spațiul Schengen!
Iohannis confirmă că premierul Mark Rutte vine să viziteze trupele olandeze de la Cincu: Îndeplinim din 2011 toate condițiile tehnice pentru intrarea în Schengen
Este foarte important ca în această perioadă să fim cu toții uniți și să acționăm pentru țara noastră. În această chestiune nu e loc de orgolii și rivalități. Apelul meu este ca toate partidele să utilizeze contactele pe care le au în familiile lor politice europene, pentru susținerea aderării României la Spațiul Schengen.

Eu asta voi face la Congresul Socialiștilor Europeni, care va avea loc peste puțin timp la Berlin. De asemenea, colegii mei din Parlamentul European au zilnic discuții cu oficiali din alte state membre pentru a-i convinge să susțină cauza României. Sunt convins că și celelalte partide pot contribui semnificativ pentru a obține un succes pentru România.”, a spus Ciolacu.

Iohannis, despre aderarea la Schengen: Dacă vorbim de unitate şi solidaritate în Europa, ea trebuie să existe şi între noi

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că, dacă vorbim de unitate şi solidaritate în Europa, ea trebuie să existe între toate statele, precizând că toate formatele care aduc ţările împreună, inclusiv Schengen, trebuie finalizate. Ela susţinut că este importantă pentru români aderarea la Schengen pentru a se considera europeni cu drepturi depline.

Iohannis a fost întrebat, vineri, la Praga, înainte de reuniunea informală a Consiliului European, care sunt atuurile României în legătură cu aderarea la Spaţiul Schengen, dacă ar putea fi vorba de resursele de gaz românesc şi capacităţile de transport.

“Schengen nu este nici despre resurse, nici despre alte lucruri. Este despre criterii tehnice care trebuie îndeplinite, în special pe controlul la graniţe, controlul migraţiei şi aşa mai departe. Noi îndeplinim din 2011 toate condiţiile tehnice. Acest lucru a fost verificat şi răsverificat. Între timp, suntem efectiv deci de facto parte într-o serie de programe şi proceduri aferente Schengen şi ne facem treaba foarte bine acolo. Însă, în afară de asta, este clar că dacă vorbim de unitate şi solidaritate în Europa, ea trebuie să existe şi între noi. Şi atunci, părerea mea, a noastră, este că toate formatele care ne aduc împreună trebuie finalizate. Formatul Schengen permite circulaţia liberă a persoanelor şi cred că este important acest lucru şi pentru români să se considere şi ei europeni cu drepturi depline”, a declarat Iohannis.
Rareş Bogdan ameninţă UE în problema Schengen: „Ajunge! Nu ne obligaţi să jucăm şi noi dur! Nu vă bateţi joc incă o dată de România”
El a precizat că România a permis unui corp de experţi să vină să mai verifice încă o dată condiţiile tehnice pentru aderarea la Schengen.

“Este un lucru cunoscut că împreună cu noi aşteaptă şi Bulgaria, tot de atâţia ani. Acum şi Croaţia a solicitat să intre. Şi eu personal, sunt convins că securitatea Europei şi controlul asupra mişcărilor persoanelor care vin din afară ar fi mult îmbunătăţit dacă România, Bulgaria şi Croaţia ar fi cooptate în Spaţiul Schengen. Încă o dată, condiţiile tehnice le îndeplinim. Dar acum, în aceste zile, am oferit posibilitatea unui corp de experţi să vină să le mai verifice încă o dată ca să fie toată lumea asigurată că sunt în regulă”, a transmis preşedintele României.

Întrebat dacă premierul Ţărilor de Jos va sosi în România, Iohannis a răspuns: “Premierul Rutte vine săptămâna viitoare să viziteze trupele olandeze care sunt staţionate în Cincu”.

Ce este spațiul Schengen. Avantaje și beneficii pentru România, după ce va adera

România se află pe drumul cel bun în ceea ce privește aderarea la Spațiul Schengen.

Anunțul a fost făcut de cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, care a precizat că țara noastră îndeplinește ”toate cerinţele tehnice pentru calitatea de membre cu drepturi depline„.

Ce înseamnă aderarea la spațiul Schengen pentru România?

Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Administrației și Internelor, aderarea României la Spațiul Schengen ne va aduce mai multe avantaje.

În primul rând, vor dispărea timpii de așteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria. Astfel, vom avea parte de mai puține neplăceri la trecerea frontierei, în special în perioada concediilor de vară și iarnă.

Acum, în plin sezon estival, turiștii români care trec frontiera cu Bulgaria sau cea cu Ungaria pot aștepta o oră sau chiar mai mult atât la ieșirea din țară – dar și la intrarea în România – iar asta se întâmplă nu doar la sfârșit de săptămână.

De exemplu, vor scăpa de situațiile neplăcute din preajma sărbătorilor de iarnă cei care doresc să-și petreacă Crăciunul în România, care nu vor mai aștepta ore întregi la frontiera cu Ungaria în PTF Nădlac.

Un alt avantaj, după ce România va adera la spațiul Schengen, este că nu vom mai pierde timp cu controlul documentelor, iar transportatorii vor scăpa de cozile de la frontierele cu Ungaria și Bulgaria.

Potrivit informațiilor transmise de MAI, trecerea frontierei se va putea realiza indiferent de oră, prin orice loc, în orice perioadă a anului, iar cetățenii statelor membre care călătoresc în spațiul Schengen vor trebui să aibă asupra lor doar un document de identitate valabil, fără a fi supuși controalelor la frontieră.

Mai exact, vom călători … precum în interiorul țării!

Un alt beneficiu – după aderarea la Schengen – este că la frontiera aeriană va fi eliminat controlul de frontieră pentru zborurile către/dinspre destinații din spațiul Schengen, iar deplasările către/din aceste destinații se vor desfășura ca un zbor intern în România.

Trebuie subliniat faptul că, după ce România ”va intra” în Schengen, acest lucru va avea un impact pozitiv în special pentru transportatori, prin eliminarea timpilor mari de așteptare la frontierele terestre cu Ungaria și Bulgaria. Transportatorii nu-și vor mai pierde vremea cu tot felul de controale și proceduri birocratice la frontiere.

Nu în ultimul rând, comerțul va fi mai profitabil, iar mărfurile vor circula mult mai rapid și la costuri mult mai mici. Costurile inerente presupuse de cheltuielile pentru combustibili, salarii, diurne, etc. vor fi mult diminuate.

Reprezentanții Ministerului de Interne mai precizează faptul cî aderarea la Schengen va crește atractivitatea României ca destinație de afaceri și ca destinație turistică.

Ce este Spațiul Schengen

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor care este formată din 26 de state membre, 22 din Uniunea Europeană și 4 din afara acesteia, iar ultimul stat care a aderat este Principatul Liechtenstein (19 decembrie 2011).

Pentru cetățenii UE, eliminarea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen înseamnă o mai mare libertate de mișcare și o securitate sporită, prin adoptarea unor reguli comune ale statelor semnatare ale Convenției de punere in aplicare a Acordului Schengen:

– Eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne;
– Set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE;
– Armonizarea condițiilor de intrare și a normelor privind vizele și cooperarea consulară;
– Cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
– Cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale;
– Crearea și dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen.

Toate statele UE fac parte din Schengen, cu șase excepții: Irlanda și Marea Britanie, care au ales să nu devină membre și au propriul spațiu comun de călătorie, și Bulgaria, Croația, Cipru și România.

Patru țări din afara UE – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein – au aderat, de asemenea, la spațiul Schengen.

Potrivit Parlamentului European, aproximativ 3,5 milioane de persoane traversează în fiecare zi o frontieră internă a UE. Libera circulație poate implica, în practică, drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii.

Toți cetățenii UE pot rămâne în alt stat membru ca turiști până la trei luni cu un pașaport sau un card de identitate valabil.

De asemenea, aceștia pot lucra și locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective. Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul de a studia în orice stat membru.