România, lovită de un vortex polar! Cele trei afecțiuni care apar frecvent pe ger. Dr Tudor Ciuhodaru: „Frigul creşte riscul de apariție a acestei boli cu 2% pentru fiecare grad sub zero”

România este sub influența acestui vortex polar întreaga săptămână, spre sfârșitul săptămânii fiind prognozate chiar și ninsori. În aceste condiții, medicii trag un semnal de alarmă referitor la cele mai importante trei afecțiuni a căror apariție este facilitată de ger.

România, lovită de un vortex polar!

Meteorologii au anunțat că, în această perioadă, mai multe zone ale țării se confruntă cu precipitații sub formă de ninsoare și temperaturi scăzute. În Capitală, joi dimineața, a fost prima ninsoare din această iarnă. Conform informaţiilor meteorologilor, începând cu 17 februarie, vremea se va încălzi în România.

Valorile termice vor fi normale pentru această perioadă din an. Nopțile și diminețile vor fi reci, cu minime negative în toată țara și de asemenea ger în zonele depresionare.

Cele trei afecțiuni care apar frecvent pe ger

Una dintre problemele cu care medicii de la Urgențe se confruntă frecvent pe ger sunt degerăturile.

Alte articole

Cum se manifestă lepra. Explicațiile oferite de medicul Tudor Ciuhodaru: „O afecţiune infecțioasă cronică”

Vortexul polar se rupe, ce iarnă aduce de Crăciun şi Revelion. Prognoza actualizată pentru România, pericolul La Nina

„Orice degerătura necesită consult medico-chirurgical pentru a evita evoluţia nefavorabilă şi complicatiile. Beneficiază de încalizire externă şi de terapie medicamentoasă menită a reduce durerile şi a ameliora circulaţia sanguină în zona afectată. Vântul şi umezeala accentuează hipotermia şi duc rapid la instalarea degerăturilor.

Primele simptome includ tulburările de sensibilitate (furnicături, înţepături), pielea se înroşeşte şi se descuamează iar apoi apar flictenele (bule ca după arsuri) şi se instalează tulburări motorii. În forma severă se merge până la gangrenă ce necesită amputaţia segmentului de membru.

Citeste si Medicul Tudor Ciuhodaru, ghid de supraviețuire în sezonul rece. 15 măsuri care trebuie luate în calcul când temperaturile scad

Primul ajutor constă în găsirea unui adăpost sau spaţiu încălzit. Așezaţi victima pe o suprafaţă uscată care să o protejeze de răceala solului, protejând-o de frig ţi vant şi îndepărtaţi hainele umede, nu frecaţi şi nu masaţi victima ci doar încălziţi-o progresiv.

Este interzisă încălzirea prin contact cu surse de căldură (soba, calorifer) întrucât tulburările de sensibiliate pot duce la arsuri”, spune conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru pentru WOWBIZ

Alte afecțiuni specifice sezonului rece sunt virozele și gripele. Acestea apar întrucât diferențele mari de temperatură provoacă un stres adaptiv la nivelul organismului, acesta accentuând și epidemiile deja prezente.

„Ne confruntăm în gărzile din această perioadă cu un val de afecțiuni respiratorii favorizate sau agravate de temperaturile scăzute. Frigul şi aerul uscat sunt medii propice pentru virusuri din cauza mucoasei uscate, adică a stratului protector al gâtului, traheei şi sinusurilor. Virusurile invadează mucoasa şi încep să se dezvolte, cauzând răceala.

Schimbarile bruşte de temeparatură nu sunt benefice organismul. Există persoane care se adapteaza genetic mai greu la frig. Răcirea bruscă precum şi temperaturile extrem de scăzute din această perioadă determină un stres adaptativ important pentru organism şi favorizează dezvoltarea, multiplicarea şi circulaţia virusurilor”, a mai precizat medicul.

Citeste si Medicul Tudor Ciuhodaru aruncă bomba despre virozele din această perioadă! „Mare atenție la cei mici!”

Frigul creşte riscul de apariție a infarctului cu 2% pentru fiecare grad sub zero

A treia cea mai frecventă afecțiune pe timp de ger este infarctul. Medicul Tudor Ciuhodaru spune că, atunci când temperaturile sunt scăzute, riscul de apariție a infarctului crește cu 2%.

„Frigul creşte riscul de infarct cu 2% pentru fiecare grad sub zero. Nu neglijați aceste simptome pentru că poate fi vorba de infarct: durerea precordială „clasică”, acea durere toracică anterioară intensă, cu caracter de constricţie, presiune, arsură, greutate, strângere sau sfredelire ce iradiază în umărul şi braţul stâng şi care durează mai mult de câteva minute”, a mai precizat dr. Tudor Ciuhodaru.