România nu are nicio strategie pentru următorul exerciţiu financiar. Ce probleme are ţara noastră în implementarea fondurilor UE

În documentul publicat de stiripesurse.ro se mai vorbește despre faptul că există riscul de dezangajare automată a fondurilor europene dar că estimările lunare acoperă acest risc dar acest lucru depinde de ritmul în care se va derula implementarea proiectelor în următoarele luni:

• Sumele totale primite de la Comisia Europeană, reprezentând prefinanțări și rambursări, aferente programelor finanțate din FESI (PO Infrastructura Mare, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capacitate Administrativă, PO Asistență Tehnică, PO Capital Uman, PN Dezvoltare Rurală, PO Pescuit și Afaceri Maritime), se situează la aprox. 9,25 miliarde euro, ceea ce înseamnă aprox. 30% din alocarea UE aferentă acestor programe. În prezent, la nivelul Uniunii Europene, rata medie a sumelor FESI primite de la Comisia Europeană se situează la aprox. 33%.
• Țintele asumate pentru anul 2019 prin Memorandum al Guvernului stabilesc o valoare totală a sumelor ce vor fi transmise Comisiei Europene (CE) pentru programe operaționale (PO) gestionate de MFE si MDRAP de aprox. 2,1 mld. euro. Având în vedere că, în anul 2019, ACP a solicitat CE suma de 474,5 mil. euro, gradul de realizare a sumelor estimate se situează la aprox. 22,3%. Toate declarațiile de cheltuieli transmise de autoritățile de management la ACP au fost procesate de aceasta și sunt incluse în sumele solicitate pentru anul 2019.
• Riscul de dezangajare automată a fondurilor la 31.12.2019, se menține în prezent pentru toate programele operaționale, cu excepția POAT. Necesarul de declarații de cheltuieli de transmis la CE până la sfârșitul anului 2019 este în valoare totală de aprox. 1,2 mld. euro. Potrivit estimărilor lunare ale sumelor ce vor fi transmise Comisiei Europene (CE) în anul 2019, riscul de dezangajare de fonduri va fi acoperit. Realizarea țintelor asumate și evitarea riscului de dezangajare depind de ritmul în care se va derula implementarea proiectelor în următoarele luni, precum și de evitarea eventualelor riscuri care ar afecta declararea cheltuielilor la CE.
• Probleme semnificative în gestionarea programelor operaționale provin din ritmul lent de elaborare a fișelor de proiecte, respectiv de implementare a proiectelor de către beneficiarii publici, cu impact financiar important fiind proiectele strategice și proiectele majore precum DANUBIUS și ELI. Acestea afectează în mod deosebit programe precum POC, POCA și POCU.
• Gestionarea Programului Operațional Competitivitate prezintă un risc ridicat în acest moment, având în vedere auditul de sistem preventiv al Comisiei Europene privind fiabilitatea indicatorilor de performanță care clasifică această parte de sistem în categoria 4 – în esență nu funcționează. Potrivit regulamentelor UE, existența unei deficiențe semnificative în ceea ce privește calitatea și fiabilitatea sistemului de monitorizare sau a datelor privind indicatorii comuni și specifici constituie cauză de suspendare a plăților, existând riscul aplicării acestei măsuri de către CE pentru POC. La nivelul AM a fost derulată o analiză și au fost demarate măsurile de remediere necesare.
• În ceea ce privește procesul de pregătire a viitoarei perioade de programare, se constată că nu există, la nivelul ministerelor de linie, o analiză a situației și a nevoilor, bazată pe date efective, care să fundamenteze prioritățile strategice pe diferitele sectoare. În absența unei implicări reale din partea autorităților publice centrale în asigurarea tuturor elementelor necesare fundamentării și stabilirii priorităților de investiții naționale, programarea viitoare este periclitată. Nu în ultimul rând, odată stabilite prioritățile, este necesară demararea pregătirii unui portofoliu de proiecte pe fiecare obiectiv tematic, pentru a asigura utilizarea cât mai eficientă a fondurilor alocate.