România, pe locul 24 din 28 în UE privind percepţia corupţiei, potrivit indicelui Transparency International

La nivel global, România ocupă locul 61 din 180 de ţări analizate.

Raportul Transparency International privind Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) la nivel global analizează corupţia din sectorul public, aşa cum este percepută de mediul de afaceri şi de experţi independenţi din 180 de ţări. Scorul este unul de la 0 la 100 pentru fiecare ţară, 0 fiind „foarte corupt” iar 100 „foarte curat”.

Deşi România şi Bulgaria (care se află pe ultimul loc din UE, cu 42 de puncte) au făcut progrese în ultimii ani, ambele ţări au înregistrat o scădere de un punct într-un an în care au avut loc un scandal imens privind corupţia în Bulgaria şi proteste masive anticorupţie în România, se arată în raport.

În plus, atât România, cât şi Bulgaria sunt monitorizate prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare al UE, care monitorizează dacă ţările îndeplinesc reformele anticorupţie şi judiciare la care s-au angajat la aderarea la blocul european. În ciuda acestui fapt, niciuna din cele două ţări nu a făcut progrese semnificative în acest sens, este precizat în raport.

Alte articole

Transparency International: românii consideră în continuare că sistemul public este unul corupt

În afară de Grecia şi Bulgaria, singura ţară cu un punctaj mai slab decât al României este Ungaria, cu 46 de puncte.

Danemarca şi Noua Zeelandă ocupă primele locuri la nivel mondial cu 88, respectiv 87 de puncte fiecare. Ultimul loc este ocupat de Somalia cu 10 puncte, deasupra ei situându-se Sudanul de Sud şi Siria cu 13 puncte fiecare. Regiunea cu cele mai mari punctaje este Europa de Vest şi Uniunea Europeană, cu o medie de 66 de puncte, iar regiunile cu cele mai scăzute punctaje sunt Africa Sub-Sahariană (medie de 32 de puncte) şi Estul Europei şi Asia Centrală (medie de 35 de puncte).

Mai mult de două treimi dintre ţări au scoruri de sub 50 de puncte, media globală fiind de 43. Din 2012, doar 20 de ţări şi-au îmbunătăţit semnificativ scorul, printre care Estonia şi Coasta de Fildeş, iar la alte 16 situaţia s-a înrăutăţit semnificativ, precum în Australia, Chile şi Malta.

Dintre primele 20 de ţări, 14 sunt din Europa de Vest şi Uniunea Europeană. Danemarca este urmată îndeaproape de Finlanda, Suedia şi Elveţia, toate cu un punctaj de 85.

Datele, examinate alături de studii privind starea democraţiilor, arată că există o legătură între nivelul corupţiei şi sănătatea unei democraţii. Democraţiile complete au o medie de 75 de puncte, în timp ce la democraţiile „defecte” media este 49 de puncte. Regimurile hibride – care au tendinţe spre totalitarism – au media de 35 de puncte. Regimurile autoritare au cel mai scăzut punctaj, cu o medie de 30 de puncte.

Ca exemplu pentru acest tipar, punctajele din Ungaria şi Turcia au scăzut cu opt, respectiv nouă puncte în ultimii cinci ani. În acelaşi timp, Turcia a fost retrogradată de la o ţară „parţial liberă” la o ţară care „nu este liberă”.

În paralel, Ungaria a înregistrat cel mai scăzut punctaj pentru drepturile politice de la căderea comunismului în 1989. Aceste punctaje arată deteriorarea statului de drept şi a instituţiilor democratice.

SUA au pierdut patru puncte faţă de 2017, ajungând la 71 şi ieşind astfel din primele 20 de ţări în clasament pentru prima oară din 2011.