„România ocupă locul 1 în Europa, ca număr total de cazuri de hepatita C, conform datelor de prevalenţă raportate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, şi locul 4 ca rată a mortalităţii cauzate de afecţiunile hepatice, mai exact 44,5 decese la suta de mii de locuitori, în condiţiile în care media europeană este de 15 decese la suta de mii de locuitori. În România sunt aproximativ 10 la sută din cele 12 milioane de persoane care se estimează a fi infectate cu virusul hepatitei C din întreaga Europă”, a declarat, luni, Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), citând un studiu Hep-CORE, realizat de Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice (ELPA).

Citeşte şi Vaccinul hepatitic B nu va mai fi adus în România până în ianuarie 2018, din motive de fabricaţie. Peste 150.000 de copii, nevaccinaţi

Alte Articole

Luiza Melencu, găsită moartă

Ioana Mihăilă schițează cel mai pesimist scenariu: „Peste ...

Ioana Mihăilă, despre noua campanie de vaccinare: „Vrem ...

Debu a mai arătat că, în România, se estimează că aproximativ 800.000 de persoane au hepatită cronică B, iar 600.000 de persoane au hepatită cronică C. Ea a mai spus că este nevoie de programe de screening şi prevenţie, de acces la tratament şi monitorizare.

„Deşi aproximativ 6.000 de pacienţi cu hepatită cronică virală de tip C au beneficiat de tratamentul fără interferon în 2016, accesul în program a fost disponibil doar pentru pacienţii cu ciroză. Accesul la tratament trebuie să fie nediscriminatoriu, indiferent de stadiile de fibroză ale bolii hepatice. În acest an, APAH-RO şi-a propus să aibă discuţii aprofundate cu principalii responsabili în implementarea politicilor din sănătate – Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări, parlamentari, medici, astfel încât să putem agrea asupra unui Plan Strategic privind Hepatitele Virale”, a adăugat preşedintele APAH-RO, conform news.ro. 

Raportul Hep-CORE, lansat pe 20 decembrie 2016, la Berlin, evidenţiază modul în care ţările membre ELPA (27) urmează recomandările internaţionale privind bunele practici în ceea ce priveşte hepatitele virale – răspunsul naţional, gradul de conştientizare la nivel public, monitorizarea bolii şi colectarea datelor, prevenţie, testare şi diagnostic, evaluare clinică, tratament.