Cu toată austeritatea asumată până acum, datoria Greciei a crescut cu peste 20 de puncte procentuale ca pondere în PIB din septembrie 2010 până în septembrie 2011 la 159%, potrivit Eurostat.

Deficitul bugetar continuă să fie foarte ridicat, astfel că Germania consideră că este îndreptăţită să ceară măsuri suplimentare de austeritate, având în vedere până acum măsurile au fost aplicate incomplet. Pe de altă parte, recesiunea adâncă şi prelungită în care se află Grecia din 2008 şi până acum a născut probleme mari în rândul societăţii, şi partidele politice spun că nu se poate merge mai departe cu austeritatea. Până şi Biserica Ortodoxă a luat poziţie împotriva încărcării populaţiei cu taxe şi tăieri de venituri.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Jumbo anunță schimbări de marketing după ce anul trecut a ...

Taxa de 1 euro pentru pasagerii care aterizează pe aeroporturile ...

Grecii au terminat cele 120 de miliarde de euro primite de la colegii din uniunea monetară şi de la Fondul Monetar Internaţional în primăvara anului 2010 şi au nevoie de alte 130/145 miliarde de euro pentru a rămâne pe linia de plutire. În martie, obligaţiuni de 14 miliarde de euro ajung la scadenţă şi trebuie plătite, altfel Atena intră în default, şi cel mai probabil va fi nevoită să renunţe la euro.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat, la sfârşitul întâlnirii de luni cu preşedintele francez Nicolas Sarkozy, că îşi doreşte ca Grecia să rămână în zona euro, dar că trebuie să se conformeze condiţiilor creditorilor, care nu pot fi îndulcite. Sarkozy spune şi el că grecii rămân fără timp şi că trebuie să acţioneze.

În paralel, Atena mai poartă negocieri şi cu creditorii privaţi pentru o restructurare amiabilă a datoriei publice de aproximativ 200 miliarde de euro deţinută de aceştia, dintr-un total al datoriei publice de 347 miliarde de euro. O înţelegere în care băncile, asigurătorii sau fondurile de pensii şi hedging îşi asumă o pierdere de până la 75% pe deţinerile de obligaţiuni era aşteptată încă de la începutul anului, însă negocierile s-au tot prelungit. Restructurarea amiabilă a obligaţiunilor ţinute de privaţi ar reduce datoria Greciei la un nivel încă ridicat de 110-120% din PIB.

Oficialii greci au anunţat duminică seara că până luni la ora 11 vor veni cu un răspuns în faţa Troikăi FMI/UE/BCE, apoi au negat că acest termen limită a existat vreodată. Cele trei partide politice care conduc Grecia trebuiau să se întâlnească cu premierul Lucas Papademos în cursul zilei de luni, însă au amânat întâlnirea în care se discută noile măsuri de austeritate pe marţi, potrivit Reuters.

Între timp, Maria Damanaki, Comisar european din partea Greciei, spune că un falimentul şi ieşirea din zona euro a elenilor a trecut de stadiul de scenariu şi se află la momentul în care se fac planuri pentru această situaţie.

Bill Gross, şeful PIMCO, cel mai mare fond de investiţii în obligaţiuni din lume, spune că Grecia va da faliment, mai ales că după ce S&P a retrogradat în masă ţările din zona euro.

Vodafone, cel mai mare operator de telefonie mobilă din lume, a amânat planurile de fuziune cu rivalii de pe piaţa grecească de la Wind Hellas, din cauza unor obiecţii de la Bruxelles şi a temerilor că Grecia va da faliment, potrivit The Telegraph.

În cazul în care Grecia intră în faliment, Portugalia va fi atrasă şi ea cel mai probabil în vortex, fiind într-o poziţie fiscală foarte precară.

Cele mai pesimiste scenarii arată o recesiune puternică în zona euro ca urmare a spargerii acestei regiuni monetare, iar celelalte state din Europa vor fi afectate şi ele. FMI avertiza luni China că o recesiune în Europa ar tăia peste patru puncte din creşterea economică până la +4%, ceea ce ar însemna o mare problemă pentru asiatici.