Guvernul se reuneşte miercuri în şedinţă şi urmează să adopte ordonanţa de urgenţă cu privire la măsurile pentru bugetul pe 2021. Premierul Florin Cîţu a declarat luni că ordonanţa privind măsurile pentru bugetul din 2021 va fi aprobată în şedinţa de Guvern de miercuri, printre aceste măsuri menţionând ajutoare de stat pentru HoReCa, acordarea de vouchere de vacanţă, ajutoare prin IMM Invest, prelungirea măsurilor active până în 30 iunie 2021. În acest context a fost făcut public exercițiul bugetar pe 2020, din care reiese că România s-a împrumutat anul acesta aproape 14 miliarde de euro, dublu faţă de cât era planificat.

Cel mai recent, Ministerul Finanţelor a împrumutat în 24 noiembrie prin euroobligaţiuni de pe pieţele externe 2,5 mld. euro, atât cât a progra­mat, la a patra ieşire pe pieţele externe din 2020, din care 1,5 mld. euro pe maturitatea de 20 de ani şi 1 mld. euro pe maturitatea de 9 ani.

Alte Articole

Imagini spectaculoase de la nunta Simonei Halep! Iată dansul ...

Virgil Popescu: „O să avem parte și de scăderi, cel ...

Florin Cîțu, anunțul serii despre salariul minim: Propunerea ...

Cei aproape 14 miliarde de euro reprezintă mai mult decât averea magnatului rus Roman Abramovic, estimată de Forbes la 13,6 miliarde de dolari, şi este comparabilă cu cea a indianului Lakshmi Mittal, „regele” oţelului, care ar avea 14,5 miliarde dolari.

Randamentul de 1,468% aferent tranşei de 9 ani este cel mai scăzut randament oferit vreodată de România pentru o emisiune denominată în euro, iar rata de dobândă a fost de 1,375% pe an. Pentru tranşa de 1,5 mld. euro pe 20 ani, randamentul a fost de 2,650%, iar rata de dobândă de 2,625% pe an.

La începutul lui 2020, când nu se anticipau efectele pandemiei de coronavirus (COVID-19), Ministerul Finanţelor anunţa că vrea să împrumute prin euroobligaţiuni circa 6 mld. euro în acest an. La prima emisiune de eurobonduri din 2020, realizată chiar în ianua­rie, Ministerul Finanţelor a împrumutat 3 mld. euro. Emisiunea a fost realizată în două tran­şe, din care 1,4 mld. euro cu maturitatea de 12 ani, cu un randament de 2,025% şi o dobândă de 2% pe an şi 1,6 mld. euro cu maturitatea de 30 ani, cu un randament de 3,391% şi o dobândă de 3,375% pe an. Investitorii din Marea Britanie, SUA şi Germa­nia/Aus­tria au fost în top cu cele mai mari achiziţii de titluri româneşti, după cum scrie Ziarul Financiar.

În luna mai 2020, Trezoreria Statului a împrumutat de pe pieţele externe mai mult, respectiv 3,3 mld. euro. Şi de această dată emisiunea a fost realizată tot în două tranşe, din care 1,3 mld. euro cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 2,793% şi o rată de dobândă de 2,750% pe an şi 2 mld. euro cu maturitatea de 10 ani, cu un ran­da­ment de 3,624% şi o rată de dobândă de 3,624% pe an.

Citeşte şi Bugetul de stat pentru 2021 nu se va adopta anul acesta. Termenul înaintat de premierul desemnat Florin Cîţu

În luna iulie, statul a decis să se împrumute şi în do­lari pe pieţele exter­ne, luând 3,3 mld. do­lari. Aceasta a fost pri­ma tranzac­ţie de euro­obligaţiuni deno­mi­nată în dolari rea­lizată de România în 2020, cu o tranşă du­blă, respectiv pe 10 ani în sumă de 1,3 mld. dolari şi pe 30 ani în sumă de 2 mld. dolari, după cele două tranzac­ţii realiza­te în prima ju­mă­tate a anu­lui care au fost denominate în euro.

Totodată, a fost prima tran­zacţie în dolari realizată de România după 2 ani de absenţă de pe această piaţă, fiind cel mai mare volum atras de pe pieţele externe de capital în dolari america­ni, potrivit datelor Ministe­rului Finanţelor.

De pe piaţa internă, Ministerul Finanţelor a împrumutat în 2020 aproape 2,3 mld. euro.

La finalul lunii octombrie, Ministerul Finanţelor a luat de la bănci suma record de aproape 1,65 mld. euro, cea mai mare valoare la o singură emisiune de titluri în euro pe intern, care depăşeşte şi valoarea cumulată a tuturor împrumuturilor în euro de pe piaţa internă din întregul an 2019, de 1,59 mld. euro. Suma împrumutată de stat este mai mult decât dublă faţă de valoarea programată pentru această emisiune, de 700 mil. euro. Titlurile în euro sunt scadente în 2022. Randamentul mediu de adjudecare a fost de 0,39% pe an, în condiţiile în care rata cuponului era de 0,45%.

La finalul lunii august, statul împrumutase de la bănci 495,1 mil. euro, după ce la începutul lunii martie a mai împrumutat 150 mil. euro.

Titlurile în euro lansate în acest an pe piaţa internă se adaugă la eurobon­durile plasate pe pieţele internaţionale.

Prima licitaţie cu titluri de stat în euro a fost organizată de Ministerul Finanţelor în 2009. Vârful sumei împrumutate de Finanţe în urma licitaţiilor cu titluri de stat în euro lansate pe piaţa internă, de 2,6 mld. euro, a fost înregistrat tot în 2009. Anul 2015 a fost primul şi singurul an, până acum, fără emisiuni de obligaţiuni în euro pe piaţa locală de la începutul crizei. Din august 2009 şi până acum costul la care Trezoreria statului s-a împrumutat în euro de pe piaţa locală s-a poziţionat pe o pantă descendentă, de la 5,25% până sub 0,25% pe an.

În 2019, România se împrumutase pentru prima dată în euro pe o maturitate de 30 de ani, după ce în 2014 lansa în premieră bonduri în dolari pe 30 de ani. În 2019, Ministerul Finanţelor a împrumutat o sumă de 5 mld. euro de pe pieţele externe, iar de pe piaţa internă Trezoreria Statului a mai împrumutat în euro de la bănci peste 1,59 mld. euro.

Ministerul Finanţelor a decis în 2020 suplimen­tarea valorii progra­mului de împrumuturi externe prin programul MTN de la 31 mld. euro până la un plafon maxim de 41 mld. euro.

Programul-cadru de emisiuni de titluri de stat, „Medium Term Notes“ (Programul MTN) este o facilitate neangajantă încheiată între Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de emitent, şi un grup de instituţii financiare selectate. În cadrul Programului MTN pot fi lansate periodic emisiuni de titluri de stat pe pieţele externe, în baza unei documentaţii contractuale standard, oferind emitentului avantajul accesării pieţelor de capital într-un timp mai scurt decât cel necesar parcurgerii etapelor pentru efectuarea fiecărei tranzacţii individuale. Totodată, se asigură şi flexibilitate în structurarea parametrilor emisiu­nilor, în funcţie de strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale, potrivit Mi­nisterului Finanţelor.