România se află printre primele 10 ţări din lume în privinţa riscului seismic

România se află printre primele 10 ţări din lume în ceea ce priveşte expunerea la risc seismic ca suprafaţă, iar noul program naţional de reducere a acestuia aprobat de Guvern este „extrem de important”, beneficiind de o finanţare nerambursabilă din bugetul de stat şi de un mecanism mult simplificat, a declarat, joi, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Potrivit acestuia, proiectul va ajunge cel mai probabil săptămâna viitoare în Parlament şi a fost susţinut de toate partidele din coaliţia de guvernare.

„Ieri, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic, care instituie un program complet nou, cu o filozofie total diferită faţă de cea actuală. Un program naţional de consolidare de risc seismic. Personal, îl consider cel mai important program de investiţii lansat şi cel mai important proiect de act normativ pe care l-am promovat cu privire la un program de investiţii din mandatul meu de ministru al Dezvoltării, pentru că el vine să abordeze problematica riscului seismic. România este, din păcate, între primele 10 ţări din lume în ceea ce priveşte expunerea la risc seismic ca suprafaţă. Două treimi din suprafaţa României sunt expuse la risc seismic de gradul I şi gradul II”, a declarat Cseke Attila, într-o conferinţă de presă.

Cutremur cu magnitudine 5.3, s-a simţit în multe oraşe
El a menţionat că programul naţional de reducere a riscului seismic include nu doar clădirile de locuinţe, ci şi pe cele publice, precum şi clădirile potenţial producătoare de pagube.

Alte articole

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, anunţă concedieri după reducerea anvelopei salariale cu 10% în sistemul bugetar: „Va fi obligatoriu”

S-a cutremurat Vrancea de Ziua Naţională. Ce magnitudine au avut cele două cutremure simultane

„Foarte important, ceea ce este o schimbare radicală de abordare a statului român este o finanţare nerambursabilă din bugetul de stat, faţă de prevederile actualei reglementări care evident sunt perimate. În ultimii 7 ani nu s-au alocat fonduri semnificative pentru că nu s-au putut aloca pe procedurile birocratice şi depăşite din programul actual”, a completat Cseke Attila.

Cutremurul din 1977. La 45 de ani de la marele cutremur, în Bucureşti sunt 736 de clădiri cu risc seismic
Ministrul Dezvoltării a adăugat că se va institui prin intermediul Cărţii funciare o interdicţie de vânzare de 25 de ani, cu diferenţa că prin noul program sumele pentru consolidare investite de stat nu trebuie restituite. În cazul în care cineva doreşte să vândă imobilul va trebui să restituie întreaga sumă care îi revine ca şi cotă parte din finanţarea dată de către stat.

„Ceea ce ştim astăzi este că, din informaţiile pe care le avem, unul dintre neajunsurile funcţionării de până acum este şi faptul că nu avem o bază de date cu privire la câte imobile şi ce categorii de imobile avem în risc seismic. Din datele pe care noi le avem, dar acestea în mod cert nu concordă în mod exact cu realitatea, în Bucureşti sunt cel puţin 2.216 clădiri în risc seismic I şi II, respectiv asimilate acestor categorii de riscuri seismice. (…) În ţară – 471 de clădiri. În mod evident, sunt mult mai multe clădiri”, a arătat ministrul.