România se împrumută anul acesta mai mult decât a făcut-o în timpul crizei. Cum justifică situaţia ministrul Finanţelor

„Ne împrumutăm în fiecare zi mai ieftin decât ne împrumutam cu o zi mai devreme. La începutul anului am anunţat necesarul de finanţare pentru 2020, 87 de miliarde de lei. Acest necesar vine din două surse mari: deficitul bugetar, care înseamnă 3,6% din PIB plus ce vine din urmă. Să plătim datoriile contractate în urmă. Asta este jumătate, peste 40 de miliarde. Datorii ajunse la scadenţă, refinanţări de datorii şi dobânzi„, a declarat Forin Cîţu, la Digi 24.

Citeşte şi Viorica Dăncilă îi cere explicaţii ministrului Finanţelor. „Când am plecat, deficitul era de 2,8%”

„În fiecare luni şi joi avem licitaţii şi piaţa financiară ştie asta. După ce au oportunitatea de a lua împrumuturi sau de a le respinge, pentru că am şi respins, să ştiţi, împrumuturi, şi în decembrie, este în managementul acestor datorii publice care are în vedere reducerea costurilor cu finanţarea. Deci ştim cât avem de împrumutat şi, în funcţie de condiţiile pieţei, împrumutăm mai puţin sau mai mult. Şi atunci, acum aţi văzut că dobânzile sunt în scădere, aţi văzut că există un interes fantastic pentru România, astăzi printre investitorii internaţionali. La Viena, vă spun, există foarte mare interes pentru România, la fiecare panel la care am participat era plin de investitori. La ultimul panel cred că erau în sală investitori care administrau peste un trilion de euro. Asta se vede şi în dobânzi: ne împrumutăm din ce în ce mai ieftin. Este un guvern care ar trebui să fie de tranziţie, este un guvern care vine după o guvernare îngrozitare, cu un deficit pe anul acesta mai mic, dar care anul trecut a depăşit 4% şi, totuşi, avem această încredere a investitorilor”, a mai spus Florin Cîţu.

Câţi bani se duc pe pensii şi salarii

„Vă mai dau câteva informaţii, ca să ştiţi: lunar plătim peste 10 miliarde în pensii şi ajutoare sociale, asistenţă socială, acest capitol are în jur de 11 miliarde, salariile sunt în jur de 9 miliarde lunar, medicamente bunuri şi servicii sunt cam 4 miliarde, un miliarde subvenţia pentru agricultură pe care o recuperăm mai târziu. Astea sunt câteva dintre capitolele mari pe care le plătim lunar. Veniturile la buget nu vin lunar. Ştiţi foarte bine că grosul vine în martie, în iunie şi aşa mai departe. Ceea ce vedeţi dumneavoastră e ceva normal pentru orice ţară din lume, administrarea datoriei publice este un lucru foarte important care trebuie făcut de profesionişti„, a explicat ministrul.

Alte articole

Cîțu dă de pământ cu Bolojan pentru efectele creșterii TVA. ”Guvernul a ales inflație garantată pentru un câștig zero sau negativ. Incompetență sau intenție?”

Andrei Caramitru vede luminița de la capătul deficitului: „Dacă economia merge bine, deficitul poate coborî sub 6% anul viitor”

În timpul crizei, România s-a împrumutat 12,5 miliarde de euro, iar acum, în 2020, suma împrumutată va fi de aproximativ 18 miliarde de euro. Florin Cîţu a încercat să explice această situaţie prin faptul că acum vorbim despre o „altă economie”. „Uitaţi-vă la cum a evoluat deficitul bugetar, la 10 luni în 2016 era un miliard de lei. În 2017 la 10 luni 10 miliarde de lei, în 2018 era 20 de miliarde de lei, iar când am preluat eu mandatul era le peste 28 de miliarde de lei. S-a acumulat, au fost foarte multe datorii şi am ajuns aici. Vedem aici această iresponsabilitate a guvernelor din trecut, care s-au împrumutat şi au tăiat banii de la investiţii. Este altă economie„, a mai spus Florin Cîţu.