România, ţara cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe din UE în 2014

Doar 3,9% dintre locuitorii României aveau în 2014 statut de chiriași, mult sub media din UE, 29,9%. Comparativ, 47,5% dintre germani și 42,8% dintre austrieci erau chiriași în 2014.

De asemenea, datele Eurostat mai arată că în 2014 România se situa pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea populației care trăiește în locuințe supraaglomerate, în condițiile în care peste jumătate dintre români (52,3% din populație) trăiesc în locuințe cu spațiu insuficient având în vederea mărimea gospodăriei. Situația este similară pentru toate țările din vecinătate, unde gradul de supraaglomerare a locuinței este de 44,6% în Ungaria, 44,2% în Polonia și 43,3% în Bulgaria. Media la nivelul UE era în 2014 de 17,1% din populație.

În ceea ce privește costurile, 11,4% din populația UE se confrunta în 2014 cu supra-costuri cu locuința, adică cheltuiau mai mult de 40% din veniturile disponibile pentru locuință. Cea mai mare problemă se înregistra în Grecia, unde 40,7% din populație trăia în 2014 în locuințe unde costurile totale pentru locuință reprezentau mai mult de 40% din veniturile gospodăriei. Pe locurile următoare se situează Germania, 15,9%, Danemarca, 15,6%, Olanda, 15,4% și România, 14,9%.

STUDIU: 2015, anul în care 11 mii de locuinţe au fost finalizate în Bucureşti

Alte articole

EUROSTAT. Tinerii români fug de muncă, doar 1,2% dintre studenţi lucrează simultan. Cum arată HARTA ŞOMAJULUI în România

Produsul banal pe care românii îl comandă zilnic. Cât a ajuns coşul minim în România anului 2026

Doar 3,9% dintre locuitorii României aveau în 2014 statut de chiriași, mult sub media din UE, 29,9%. Comparativ, 47,5% dintre germani și 42,8% dintre austrieci erau chiriași în 2014.

De asemenea, datele Eurostat mai arată că în 2014 România se situa pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea populației care trăiește în locuințe supraaglomerate, în condițiile în care peste jumătate dintre români (52,3% din populație) trăiesc în locuințe cu spațiu insuficient având în vederea mărimea gospodăriei. Situația este similară pentru toate țările din vecinătate, unde gradul de supraaglomerare a locuinței este de 44,6% în Ungaria, 44,2% în Polonia și 43,3% în Bulgaria. Media la nivelul UE era în 2014 de 17,1% din populație.

În ceea ce privește costurile, 11,4% din populația UE se confrunta în 2014 cu supra-costuri cu locuința, adică cheltuiau mai mult de 40% din veniturile disponibile pentru locuință. Cea mai mare problemă se înregistra în Grecia, unde 40,7% din populație trăia în 2014 în locuințe unde costurile totale pentru locuință reprezentau mai mult de 40% din veniturile gospodăriei. Pe locurile următoare se situează Germania, 15,9%, Danemarca, 15,6%, Olanda, 15,4% și România, 14,9%.

În România, potrivit datelor comunicate recent de compania de consultanță RealTime, doar 44% (3,755 milioane locuințe) din fondul locativ la nivel național (8,450 milioane de unități) reprezintă stocul efectiv de locuințe moderne, cele care au baia în interior și sunt racordate la termoficare sau dispun de centrală proprie.