România, țara în care muncești full-time și tot nu ai bani de chirie. Cât de bine se trăiește în alte țări UE cu salariul minim pe economie

Aproximativ 1,5 milioane de români câștigă lunar salariul minim pe economie, care în prezent este de 4.050 de lei brut, respectiv 2.574 de lei net. În contextul scăderii accelerate a puterii de cumpărare, sindicaliștii solicită Guvernului ca, de la începutul anului 2026, salariul minim să fie majorat la 4.350 de lei brut.

Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa, a lansat săptămâna trecută un mesaj dur la adresa premierului Bolojan. Sindicalistul a criticat oficialul de la Palatul Victoria pentru că, potrivit acestuia, nu susține suficient angajații, pune „biruri” pe umerii populației generale și nu atinge beneficiile politicienilor sau ale celor cu funcții-cheie în stat.

„Nu există nici o justificare să nu crească salariul minim. Creșterea salariului minim nu aduce decât beneficii, adică venituri suplimentare, la bugetul de stat. (..) I-am mai subliniat (n.r. – premierului) o dată şi astăzi, că măsurile pe care le ia, le ia împotriva cetăţenilor de rând şi a salariaţilor, nu le ia şi pentru decidenţii politici, şi pentru companiile sau societăţile cu capital integral sau de stat”, a menționat Hossu, care a avertizat că sindicaliștii sunt gata de proteste.

România, la coada UE privind salariul minim

Potrivit datelor publicate de Eurostat în aprilie 2025, România se află printre țările din UE cu salariu minim brut sub 1.000 de euro pe lună. Cele mai mici salarii minime stabilite prin lege erau în Bulgaria – 551 de euro, Ungaria – 707 euro, România – 814 euro. La polul opus se aflau Luxemburg – 2.638 euro, Irlanda – 2.282 euro, Olanda – 2.193 euro, Germania – 2.161 euro, Belgia – 2.070 euro și Franța – 1.802 euro.

Alte articole

Centura Zalău, primul drum făcut de către chinezi în România, se deschide miercuri FOTO

Orașul din România unde poți cumpăra o casă cu doar 7.000 de euro: „Prețul este fix”

După „Hexagon” urmează Spania – 1.381 euro, Slovenia – 1.278 euro, Polonia – 1.091 euro, Lituania – 1.038 euro, Portugalia – 1.015 euro, Cipru – 1.000 de euro, Croația – 970 euro, Grecia – 968 euro, Malta – 961 euro, Estonia – 886 euro, Cehia – 826 euro și Slovacia – 816 euro.

Dintre cele 27 de state membre ale UE, Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia sunt excepțiile: nu au un salariu minim stabilit prin lege.

La finalul lunii, salariile nete în Luxemburg, Irlanda și Olanda sunt de aproximativ 2.000 de euro. În Germania, Belgia și Franța de 1.500 – 1.700 de euro, în timp ce angajații din România și Ungaria rămân cu 500 de euro, iar cei din Bulgaria cu sub 400 de euro, după plata contribuțiilor la stat din salariul brut.

Coșul minim de cumpărături depășește salariul minim în România

Cheltuielile cu chiria, utilitățile, mâncarea și transportul sunt foarte dificil de acoperit în țările cu cele mai mici salarii. Prețul mediu al chiriei în București, pentru o garsonieră, este de aproximativ 350-385 de euro. Pentru două camere, chiria medie ajunge la 500-600 de euro. În Capitală, în anul curent, chiriile au crescut cu aproximativ 9% față de anul anterior.

Coșul minim lunar de cumpărături a ajuns la aproximativ 880 de euro (4.322 lei) pentru o persoană singură, potrivit studiului anual realizat de Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România, publicat în octombrie 2025. Coșul de consum nu se referă doar la alimente, ci cuprinde și produse de igienă, cheltuielile cu locuința, transportul și cheltuieli neprevăzute, respectiv mici activități recreative.

În condițiile în care coșul minim de cumpărături este de 4.322 lei, salariul minim nici măcar 2.600 de lei; un trai decent poate fi obținut ori printr-un al doilea loc de muncă, ori prin primirea de ajutor din partea apropiaților, a familiei.

Important de amintit, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană la final de an, România este „campioana” Europei la inflație, cu aproximativ 8,4%. La mare distanță urmează Estonia – 4,5% și Letonia – 4,3%. Inflația nu reprezintă o problemă în țări precum Franța – 0,8%, Italia – 1,3% și Cipru – 0,2%. În Germania, inflația e de 2,3%, iar media în Uniune este de 2,5%.

Citește și: Călin Georgescu, anunț cutremurător la ieșirea de la controlul judiciar: „Acest blestem se va rupe. Atât am avut de spus, a venit ceasul!”

Salariul minim „în mână” în România vs. Olanda. 500 de euro vs. 2.000 de euro. Experiența unui român stabilit în Vest

Marius Petre, un român în vârstă de 29 de ani, stabilit în Olanda de aproximativ șase ani, a explicat cum arată costul vieții în „Țara Lalelelor”. El a precizat că sistemul salarial este bazat pe un venit minim stabilit pe oră, iar la finalul lunii, un angajat plătit la acest nivel ajunge să câștige în jur de 2.000 de euro net, chiar și fără ore suplimentare.

„Salariul minim pe economie, 14,40 euro brut pe oră, în intervalul 07:00 dimineața – 18:00 seara. După ora 18:00, între 18:00 și 23:00 îți sunt adăugate extra-procente la salariu, iar între ora 23:00 și 07:00 dimineața, salariul poate fi dublu. Poți ajunge să câștigi 28,80 euro pe oră chiar dacă ești necalificat. Dar ca să-ți faci o idee cât mai simplu, dacă lucrezi în program de la 07:00 dimineața până la ora 16:00, salariul minim pe economie este 2.250 de euro net. Ăștia sunt banii cu care tu rămâi în mână.

(…) Partea de extraprocent la salariu. Aici este o parte foarte interesantă. Dacă la minimul pe economie de la ora 7 la 16 ai putea avea 2.250 de euro salariu lunar, deja dacă lucrezi în ture, la schimbul 2 sau 3, salariul poate ajunge și la 3.000 de euro net, chiar dacă ești necalificat. Dar asta nu depinde de tine. Există companii, agenții care te întreabă dacă ai vrea să lucrezi doar tură de noapte. Sunt mai mulți bani. Dar ai această oportunitate, pentru că mulți nu-și doresc”, a declarat vloggerul, conform Ziare.com.

Cei care pleacă la muncă în afară și vor să plătească puțin pe cazare trebuie să se aștepte la un efort financiar de minimum 500 de euro. Vor avea un coleg de cameră, dar utilitățile sunt asigurate.

„Din acești 2.250, o chirie la agenția de recrutare și plasare a forței de muncă este în jur de 530 de euro. Cazările la aceste agenții, de cele mai multe ori, sunt cu două persoane în cameră. Puteți găsi cu o persoană în cameră dacă sunteți la un nivel ceva mai ridicat. Dar pe agricultură, logistică, abator, producție, cazarea e cu două persoane în cameră. La cei 530 de euro este includ costul pentru electricitate, gaz, apă, internet, salubritate.

(…) Dacă îți iei chirie privată, costul este semnificativ. Prețurile au explodat în ultimii ani. Chiria pentru un apartament cu două camere, cu utilități incluse, ar fi la 1.500–1.700 de euro, în funcție de oraș, zonă. E o diferență imensă (n.r. – față de agenție)”, a explicat românul.

Asigurarea medicală nu este scumpă. Costul poate fi redus în mod semnificativ dacă angajații solicită decontarea de la stat, în mod direct ori prin intermediul unui contabil.

„Asigurarea medicală obligatorie, 150 de euro. De reținut: dacă vrei să reduci din acest cost al asigurării medicale, îți poate obține subvenție prin intermediul contabilului. Datorită venitului minim, autoritățile olandeze îți vor întoarce undeva la 100 de euro în fiecare lună”, a transmis românul.

Prețurile la alimente nu sunt foarte diferite de cele din România.

„Costul vieții: pentru o persoană chibzuită, care nu aruncă cu bani în stânga și în dreapta, nu face cumpărături la benzinării, ai avea nevoie de aproximativ 200–250 de euro lunar pentru alimente. Noi, doi adulți și doi copii, avem undeva la 700 de euro lunar costul pentru alimente. Dar OK, suntem familie, gătim mai mult. La 250 de euro pe lună poți avea o viață foarte decentă în această țară”, a explicat Marius Petre.

Pentru transport, autobuzele și bicicletele sunt de bază, în Olanda. Cine vrea confort sporit, adică mobilitate cu mașina personală, plătește mai mult.

„Costul cu transportul: aici se obișnuiește folosirea bicicletelor. Dacă locul de muncă este la distanță față de sub 10 km, ți se va da bicicletă din partea agenției de recrutare și plasare a forței de muncă, pentru care nu vei plăti decât dacă bicicleta îți e furată și nu ai cheia (…) Dacă vrei să folosești mașină, costul pentru asigurare… Nu cumpărați mașini diesel! Aici, dieselul e foarte pedepsit de taxe. La un motor de 1,5, un Volkswagen Golf, dacă nu mă înșel, impozitul trimestrial e de 480 de euro, în timp ce același Volkswagen Golf, motor 1,4 (benzină) are impozit la trei luni de 118 euro. E o diferență imensă. Mai mult decât atât, în multe orașe din Olanda nu mai poți intra cu motoare diesel. Trebuie să parchezi mașina la marginea orașului, în special în parcuri de tip park&ride, iar apoi iei mijlocul de transport în comun”, a menționat Petre.

Pe lângă cele menționate se mai numără abonamentul la telefonie.

„Abonamentul la telefon (…) îl plătesc 28 de euro, dar am și telefon luat prin intermediul lor. Plătesc undeva la 10 euro pentru asta, iar restul, date mobile, SMS-uri și așa mai departe”, a dezvăluit angajatul român.

Familiile cu copii beneficiază de diverse subvenții din partea statului.

„Alte costuri: dacă vii aici și ai copii, copilul de 0–4 ani trebuie să meargă la creșă. Costul diferă în funcție de venitul brut al familiei. La două salarii minime brute pe economie, costul total al facturii din ceea ce știu – informații luate de la o familie care a venit în urmă cu câțiva ani – factura e de 2.280 de euro pentru grădiniță. Dar autoritățile olandeze le dădeau sub formă de subvenție 1.960 de euro (…) Ei mai aveau undeva la 300 de euro cost lunar. Acolo, copilului i se oferă tot ce trebuie: pamperși, fructe, legume, sucuri, e un all inclusive pentru aceștia. Școala începe de la vârsta de 4 ani, programul este undeva între 8:30 și 14:00. Școala e gratuită. Dacă lucrezi opt ore, atunci vei avea nevoie de after-school. Acolo – spun din propria experiență, pentru că ambii copii merg la after-school, costul e de 990 de euro lunar. La acești 990 de euro pentru fiecare copil ți se dă din nou, subvenția aferentă. Dar se fac alte calcule, nu mai ai treabă cu ceea făceai la grădiniță.

Costuri în momentul în care vrei să ieși în diferite locuri: dacă vremea nu-ți permite să mergi în spații special amenajate, gratuite, tarifele pentru locurile de joacă la interior sunt de 4–10 euro. De reținut că în anumite locuri plătești pentru adulți, iar în altele nu. În rest, sunt spații foarte OK afară, tot felul de parcuri, mini-grădini zoologice”, a explicat Petre.

Potrivit vloggerului, în Olanda se găsesc „locuri de muncă oriunde, oricând”, „pe tot teritoriul țării”.

Salariul de 2.193 euro brut indicat în statisticile Eurostat este calculat pentru un program de lucru de 36 de ore pe săptămână, nu pentru 40, și nu include bonusuri sau alte beneficii suplimentare. Cu toate acestea, angajații plătiți cu salariul minim beneficiază de reduceri fiscale consistente, motiv pentru care venitul net ajunge la aproximativ 2.000 de euro.

Citește și: Departamentul juridic al ANRE a sesizat DNA, acuzând că instituția ar fi pierdut intenționat un proces de 100 de milioane de lei cu un furnizor de energie

Sărăcia și depopularea, marile probleme de securitate națională

Olanda, un stat de aproape șase ori mai mic decât România, a ajuns la o populație de 18,3 milioane de locuitori, în creștere constantă în ultimele decenii: aproximativ 16 milioane în anul 2000 și doar 10 milioane în 1950. În contrast, România a înregistrat un declin demografic accentuat, populația scăzând de la circa 22 de milioane în 2000 la aproximativ 18,8 milioane în prezent.

Totodată, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul cetățenilor care trăiesc în alte state membre, peste 3 milioane de români fiind stabiliți în afara granițelor. Perspectivele rămân îngrijorătoare, în lipsa unor măsuri consistente din partea autorităților, precum creșterea nivelului de trai, stimularea natalității, investiții în procesare, reducerea cheltuielilor publice nejustificate și asumarea unor reforme structurale esențiale.

Economistul Radu Georgescu se numără printre cei care trag un semnal de alarmă în privința viitorului economic al României.

„Anual pleacă 100.000 de tineri din România, iar 50% spun că vor să plece. Este absolut logic, și eu aș pleca. De ce să stea într-o țară super-îndatorată și să plătească taxe de 70% pentru că guvernele au fost inconștiente și au făcut datorii în numele lor? Nu ei au făcut aceste datorii. Nu i-a întrebat nimeni dacă sunt de acord că guvernele să facă datorii în numele lor. Habar nu am cine va mai plăti peste 10 ani taxe, pensii, ratele la bănci etc. Totuși, încă văd pe lângă mine o grămadă de inconștienți care nu înțeleg nimic ce se întâmplă”, a notat Georgescu, în social media.

Economistul Mircea Coșea a avertizat, într-un interviu recent pentru sursa citată, asupra marilor probleme economice și a crizei demografice prin care trece România.

„Vom asista la o creștere a emigrației. Medicii sunt nemulțumiți, medicii, jandarmii, toți cei care vor fi supuși unei reduceri cu 10%. Cei vizați de amputări vor alege să plece. Nici în afară nu e rai, dar oricum e mai bine decât aici. Asta fac astăzi cei care ne conduc: depopulează țara. Dar poate că se preocupă mai mult cu aducerea de cetățeni străini, din alte zone ale lumii. Acesta e viitorul României? Acesta e viitorul națiunii române?

Economia e o știință complicată, nu are timpi de așteptare. Unii spun că e „teoria trenului”. Când trenul a plecat din gară, greu îl mai ajungi. Suntem în momentul în care economia se depreciază atât de mult și atât de repede încât, cu foarte mare greutate și cu o cu totul altă structură politică la conducere, se va mai putea recupera din ceea ce am pierdut, în doar câteva luni de zile”, a explicat economistul.