România, traversată de vortexul polar care aduce temperaturi de coşmar, dar zăpadă abundentă doar la munte. Trei zile feerice pe Valea Prahovei

Vortexul polar aduce reme rece, dar cu puțină zăpadă. Un câmp de înaltă presiune va acoperi în continuare cea mai mare parte a Europei, aducând o vreme rece, dar stabilă și cu puține precipitații.

După ninsorile de miercuri din nord-est, doar ocazional vor mai fi câteva fulguieli și ninsori slabe, cu precădere în estul țării și la munte. Temperaturile se vor menține la valori apropiate de media pe termen lung pentru această perioadă.

Nopțile și diminețile, mai ales, vor fi reci, cu minime negative în toată țara și ger în zonele depresionare. Ziua, maximele vor oscila de la -2°C în nord-vestul Moldovei și estul Transilvaniei, până la 6 – 8°C în vest și sud-vest.

Anunțul de ultimă oră făcut de meteorologi! Va ninge 3 zile fără oprire în mai multe orașe

Alte articole

Prognoza meteo 21 martie. ANM anunță încălzirea vremii. Termometrele vor indica din nou până la 20 de grade

Prognoza meteo 20 martie. Temperaturi de îngheț dimineața și noaptea, vreme de primăvară ziua

Presiunea atmosferică va crește și mai mult în weekend, așa că vor fi mai puțini nori pe cer și ne vom bucura mai mult timp de razele Soarelui. Aceste condiții se vor menține și în prima parte a săptămânii viitoare. O tendință de schimbare a vremii se întrevede abia spre finalul săptămânii viitoare, când apar și primele șanse de precipitații mai însemnate.

Meteorologii anunță ninsori semnificative în partea de nord a țării, cauzate de vortexul polar care va afecta regiunea. În anumite zone, stratul de zăpadă a depășit deja 20 de centimetri, iar echipele de deszăpezire intervin cu utilaje.

Meteorologii anunță că vortexul polar va traversa România

Meteorologii de la Accuweather, anunță că în Iași va ninge, iar temperatura maximă nu va depăși 2 grade Celsius. Minimă nocturnă va fi de până la -4 grade. Temperaturile vor continua să scadă în următoarele ore, iar există posibilitatea ca ninsorile să ajungă și în București.

În Botoșani, temperatura maximă de astăzi se va ridica la 1 grad Celsius, iar noaptea se preconizează valori de până la -4 grade. De asemenea, la Piatra Neamț sunt prognozate ninsori și temperaturi de 0 grade.

Elena Mateescu, directorul ANM, a anunțat că inițial, va ninge în zonele montane, apoi în centrul și nordul țării. Spre mijlocul săptămânii, ninsorile se vor extinde și în est, sud-est și în București.

Meteorologii atrag atenția că, după o serie de zile cu temperaturi extrem de ridicate, neobișnuite pentru această perioadă a anului, vremea începe să se răcească semnificativ. Potrivit prognozei de la Accuweather, ninsorile vor persista timp de trei zile în două stațiuni montane de pe Valea Prahovei.

În zona Azuga, se preconizează căderi semnificative de zăpadă joi, cu o temperatură de -5 grade Celsius, iar pe timpul nopții, mercurul din termometre va scădea până la -7 grade.

Ninsorile vor continua și în zilele de vineri şi sâmbătă, când temperaturile nocturne vor ajunge la -10 grade. Iar la Predeal, prognoza este similară, cu ninsori consistente așteptate miercuri și fulgi de zăpadă prevăzuți și pentru joi și vineri, 7 februarie. Meteorologii au avertizat că ninsori abundente vor afecta și alte localități montane, iar întreaga zonă a Carpaților va fi acoperită de zăpadă.

Citește și: Prognoza Accuweather. Luna martie va aduce în Bucureşti atât ninsori, cât şi furtuni cu ploi şi descărcări electrice

Meteorologii anunță că nu scăpăm vortexul polar

Meteorologii au mai informat că, în această perioadă, România este afectată de un vortex polar, iar mai multe regiuni ale țării se confruntă cu precipitații sub formă de ninsoare și temperaturi scăzute.

Pentru a menține circulația fluidă pe drumurile publice, echipele de drumari au intervenit, iar în județele Iași și Cluj au fost folosite plugurile pentru a curăța zăpada acumulată pe carosabil.

Vine adevărata iarnă! Elena Mateescu a anunţat ger şi ninsori, inclusiv în Capitală: „Februarie este o lună autentică de iarnă”

În februarie, se preconizează o ușoară scădere a temperaturilor în anumite regiuni, în timp ce în altele se vor înregistra valori mai ridicate decât media obișnuită. În zonele montane, se așteaptă ninsori și lapoviță. Între perioada 17- 24 februarie, temperaturile vor fi ușor mai ridicate, iar spre sfârșitul lunii, se va observa un deficit de precipitații la nivel național, potrivit ANM.

Copernicus – Ianuarie 2025, cea mai caldă lună ianuarie măsurată vreodată oriunde în lume

Pe de altă parte, ianuarie 2025 a fost cea mai caldă lună ianuarie măsurată vreodată în lume, a anunţat joi observatorul european Copernicus, depăşind recordul stabilit anul trecut, în pofida încheierii fenomenului El Nina care a accentuat încălzirea globală în 2023-2024.

„Ianuarie 2025 este o altă lună surprinzătoare, continuând temperaturile record înregistrate în ultimii doi ani, în pofida dezvoltării condiţiilor La Nina în Pacificul tropical şi a efectului lor temporar de răcire asupra temperaturilor globale” opusul fenomenului El Nino, a declarat Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului pentru schimbări climatice (C3S) al Copernicus, informează AFP.

Cu o temperatură medie de 13,23°C, potrivit Copernicus, „ianuarie 2025 a fost cu 1,75°C peste nivelul preindustrial”, înainte ca oamenii să modifice clima prin utilizarea masivă a cărbunelui, petrolului şi gazelor fosile.

Astfel, ianuarie 2025 este „a optsprezecea din ultimele nouăsprezece luni în care temperatura medie globală a aerului la suprafaţă a depăşit nivelul preindustrial cu mai mult de 1,5°C”, notează Observatorul european.

Aceasta depăşeşte pragul de +1,5°C, care este cea mai ambiţioasă limită din Acordul de la Paris din 2015, care vizează menţinerea încălzirii globale mult sub 2°C şi continuarea eforturilor pentru limitarea acesteia la 1,5°C.

Cu toate acestea, acordul se referă la tendinţele pe termen lung: o astfel de rată medie de încălzire va trebui să fie observată pe parcursul a cel puţin 20 de ani pentru ca limita să fie considerată depăşită.

Folosind acest criteriu, clima se încălzeşte în prezent cu aproximativ 1,3°C. IPCC estimează că pragul de 1,5°C va fi probabil atins între 2030 şi 2035. Şi aceasta indiferent de tendinţa emisiilor de gaze cu efect de seră de către omenire, care sunt aproape de vârf, dar nu sunt încă în declin.

Temperaturile globale depind în mare măsură de temperaturile de la suprafaţa mării, un regulator-cheie al climei care acoperă mai mult de 70% din glob. Cu toate acestea, temperaturile apei vor rămâne la niveluri nemaivăzute până în aprilie 2023.

Cu toate acestea, în ceea ce priveşte suprafaţa oceanelor, ianuarie 2025 este a doua cea mai caldă lună după recordul absolut din ianuarie 2024.

Dar Copernicus vede semne de „încetinire sau oprire a tendinţei către condiţiile La Nina”, cu alte cuvinte un efect mai redus de răcire a temperaturilor globale în 2025.

Cum caracterizează climatologul-şef de la NASA obiectivul de a menţine încălzirea globală sub 2°C

James Hansen, fostul climatolog-şef de la NASA, a publicat în această săptămână, alături de mai mulţi oameni de ştiinţă, un studiu care a ajuns la concluzia că anumite fenomene ce stau la baza schimbărilor climatice au fost subestimate.

Conform acestuia, obiectivul de a menţine pe termen lung încălzirea climei globale sub pragul de +2°C în raport cu perioada preindustrială, o limită fixată prin Acordul de la Paris, „este mort”.

Unul dintre scenariile ambiţioase formulate de GIEC – Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei, mandatat de către ONU -, ce mizează pe o scădere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră, ce ar putea face posibilă menţinerea procesului de încălzire sub acest prag, a devenit „astăzi imposibil”, a adăugat expertul american.

Prognoza ANM pe patru săptămâni

ANM-Prognoza-4-saptamani-250203122105 (1)

Cauza ar fi, explică el, consumul mondial de energie, care „creşte şi va continua să crească”, cu „o parte majoritară a energiei ce provine încă din combustibili fosili”, principalii emiţători de gaze cu efect de seră. Pe lângă tranziţia energetică prea lentă, cercetătorul american şi echipa lui subliniază în studiul lor „o lipsă de realism în evaluarea climei”, estimând că aceasta din urmă este mai sensibilă la emisiile de gaze cu efect de seră decât se crede în prezent.

În analiza lor, James Hansen şi colegii săi au analizat, de asemenea, rolul jucat de o schimbare a reglementărilor din sectorul maritim în 2020, ale cărei efecte asupra climei ar fi fost minimalizate, după părerea lor.

Acea schimbare s-a tradus printr-o reducere a emisiilor de sulf, care reflectă lumina soarelui în spaţiu şi participă astfel la răcirea atmosferei terestre. Cercetătorii estimează, de asemenea, că AMOC (Sistemul de circulaţie Atlantic-Meridional), un sistem de curenţi oceanici care joacă un rol major în reglarea climei, va înceta „în următorii 20-30 de ani”, în principal ca urmare a topirii gheţii.

O astfel de dispariţie ar duce la „probleme majore, mai ales la o creştere a nivelului mării de mai mulţi metri”, au avertizat autorii studiului, vorbind despre „un punct fără întoarcere”. Potrivit previziunilor, temperaturile medii globale ar trebui să rămână egale sau să devină superioare pragului de +1,5°C în raport cu cele din perioada preindustrială în anii care vor urma, înainte să atingă pragul de +2°C până în 2045.

Adoptat în urmă cu aproape zece ani de majoritatea ţărilor lumii, Acordul de la Paris, din care Washingtonul a anunţat recent că se va retrage pentru a doua oară, vizează menţinerea creşterii temperaturii medii globale „mult sub pragul de 2°C” în raport cu nivelurile preindustriale şi continuarea eforturilor pentru a limita această încălzire la 1,5°C.

Toate aceste măsuri au ca obiectiv limitarea semnificativă a celor mai catastrofale consecinţe ale schimbărilor climatice. Clima de pe Terra s-a încălzit deja cu 1,3°C, în medie, iar pragul de 1,5°C a fost depăşit pentru prima dată în ultimii doi ani, potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), potrivit Agerpres.

Urmarește RomaniaTV.net și pe