România, ultimul loc în Europa la consumul de energie electrică, pe cap de locuitor. Consumăm de aproape zece ori mai puţin decât norvegienii

Datele publicate de Agenţia Internaţională pentru Energie relevă că România este pe ultimul loc în Europa la consumul de energie, cu un consum total de 2,7 MWh pe cap de locuitor, la nivelul anului 2020, ţara noastră situându-se chiar şi sub Ucraina, care are un consum de 2,7 MWh.

În acelaşi timp, Germania are un consum de 6,4 MWh pe locuitor, Norvegia de aproape patru ori mai mare, 23,3 MWh, în timp ce pe primul loc este Islanda, cu 51 MWh pe persoană.

„În mediul rural din România ai un frigider băgat în priză şi atât. Suntem mult mai rurali decât alţii, chiar dacă ne vine greu să credem analizând lucrurile din marile oraşe. De exemplu, la nivelul anilor ’90, 95% din consumul de energie al României era industrial, iar restul erau casnicii“, este explicaţia expertului Otilia Nuţu, analist de politici publice în energie şi infrastructură în cadrul Expert Forum, pentru Mediafax.

Citeşte şi Facturi uriaşe la energie. Trucul prin care furnizorii umflă facturile, cum eviţi înşelătoria. Sfaturi de la avocat

Alte articole

Aparatul din bucătărie care consumă cât 100 de becuri. Mulți români îl folosesc zilnic

Aparatul care crește factura la energia electrică și pe care mulți români evită să-l scoată din priză. Consumă la fel de mult ca un frigider

În ceea ce priveşte politicile de mediu, „la gestionarea deșeurilor, progresele înregistrate sunt limitate, neexistând nicio creștere reală a gradului de reciclare și compostare”, arată raportul EIR.

Aceasta în condițiile în care producția de deșeuri municipale a început să crească în România în ultimii ani. Deși a crescut la 287 kg/an/locuitor în 2020, aceasta continuă să se situeze totuși cu mult sub media din UE (505 kg/an/locuitor).

Citeşte şi „Noapte bună, România!”. Primul municipiu care a anunțat stingerea luminii, la îndemnul Ursulei von der Leyen / Noi restricții în energie, după restricțiile COVID

În ceea ce privește gestionarea apei, România a înregistrat progrese limitate în acțiunile de reducere a numărului de aglomerări neconforme, desfășurate în temeiul Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale. De asemenea, România a rămas în urmă în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale, continuând să nu epureze o mare parte din apele sale uzate, deși toate termenele din Tratatul de aderare au expirat deja.