„Noapte bună, România!”. Primul municipiu care a anunțat stingerea luminii, la îndemnul Ursulei von der Leyen / Noi restricții în energie, după restricțiile COVID

Comisia Europeană, reprezentată de către Ursula von der Leyen, a recomandat în repetate rânduri statelor membre ale blocului comunitar să reducă pe cât de mult consumul de energie.

Practic, după criza COVID, cetățenii europeni vor fi nevoiți să suporte noi restricții, pe fondul crizei energetice.

În noiembrie 1884, Timișoara a devenit primul oraș iluminat electric din Europa. La 138 de ani de la momentul care a marcat un punct uriaș în evoluția umanității, liderii europeni au anunțat stingerea. Avertismentele vizează atât consumatorii casnici, cât și administrațiile locale.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

Diana Șoșoacă, derapaj la adresa Ursulei von der Leyen. Președinta S.O.S s-a fotografiat în fața Kremlinului cu semnul victoriei

Uniunea Europeană va aloca Ucrainei încă 3,3 miliarde de euro pentru achiziționarea de rachete și drone

Oneștiul, parțial iluminat pe timpul nopții

Nici nu a venit iarna că în România deja s-a creat un precedent. Laurențiu Neghină, primarul orașului Onești, județul Bacău, a anunțat mai multe măsuri pentru reducerea cu 15% a consumului de curent electric la nivelul municipiului pe care-l administrează.

Printre măsurile pe care de administrația muncipiului Onești vrea să le adopte se numără: iluminarea bulevardelor principale pe doar una dintre părți (b-dul Oituz, b-dul Republicii, str. Mărășești, str. Belvedere); pe stâlpii cu două lămpi va funcționa doar o lampă; Parcul Municipal Onești va fi iluminat până la ora 23:00; în toate clădirile administrative care aparțin primăriei se va reduce consumul de energie electrică cu 30%, scrie presa din Bacău.

„Așa cum bine știți, decidenții au stabilit un nou mod de facturare care, odată aplicat, va duce la o creștere a facturii pentru Municipalitate cu aproximativ 3.500.000 lei/an, cost greu de achitat.

În acest context, începând cu data de 1 Septembrie 2022, suntem obligați să luam măsuri de reducere a consumului de energie electrică la nivelul Municipiului Onești”, a scris Laurențiu Neghină pe pagina sa de Facebook.

UE, dintr-o criză în alta

Deși România produce peste 90% din necesarul de energie electrică, tarifele au explodat, aspect inexplicabil din partea guvernanților sau a președintelui Iohannis. Oficialul de la Cotroceni a preluat din retorica Ursulei von der Leyen și a dat vina pe Vladimir Putin, deși toate premizele crizei energetice s-au creat înainte de începerea conflictului militar din Ucraina.

„În întreaga UE sunt introduse modalități inteligente de economisire a energiei. Temperaturile ceva mai ridicate pentru aer condiționat, de exemplu, aduc rezultate impresionante. Bine că state membre precum Spania, Cehia şi Slovenia includ astfel de măsuri în planurile lor. Împreună, economisim energie pentru o iarnă sigură”, a scris Ursula von der Leyen pe Twitter, luna aceasta.

„Poate că este necesar să reducem mai mult iluminatul pe stradă (…) Este o modalitate de a arăta solidaritate este bine să faci un mic sacrificiu”, a aprobat Josep Borrell, șeful diplomației UE.

Europarlamentarul Cristian Terheș, avocatul Gheorghe Piperea și economistul Ilie Șerbănescu se numără printre persoanele publice din România care o acuză pe Ursula von der Leyen că este vinovată pentru criza energetică și sărăcirea populației din UE.

„Ursula von der Leyen e responsabilă direct pentru creșterea prețurilor la energie, combustibil și mâncare în UE ca urmare a obiectivelor și mijloacelor utopice de combatere a emisiilor de carbon”, a declarat Cristian Terheș.

„Suntem singura țară din UE care a aplicat prostia, înfumurarea de la Bruxelles, de a combina un obiectiv – decarbonizarea, deci renunțarea treptată la sursele energetice fosile, cu liberalizarea. Acestea sunt două obiective antinomice. Puse împreună, duc la dezastru.

Cel mai mare dezastru se consemnează în România tocmai din cauza faptului că noi avem resursele noastre, dar pe care nu noi le controlăm. Și atunci, noi am scos din uz ce era producție posibilă din resurse fosile, dar nu am pus în loc nimic sau am pus ceva care nu ajunge”, a comentat Ilie Șerbănescu.