România umple Cutia Milei: Senatul a aprobat câte două milioane de euro anual pentru Mitropolia Basarabiei şi Schitul „Prodromu” de la Muntele Athos

Senatul a adoptat, luni, în plen, o propunere legislativă privind sprijinul financiar acordat de către statul român Mitropoliei Basarabiei, din Republica Moldova, parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române, prin care i se alocă anual două milioane de euro anual.

Propunerea legislativă este iniţiată de deputaţii PSD Marcel Ciolacu, Ciprian Şerban şi Alfred Simonis şi a întrunit, în Senat, 109 voturi „pentru” şi 2 împotrivă.

„Anual se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte, o sumă în lei, echivalentă cu 2 milioane de euro, pentru Mitropolia Basarabiei, Republica Moldova, parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române. Destinaţiile sumei prevăzute se stabilesc de Patriarhia Română şi Sinodul Mitropoliei Basarabiei (Arhiepiscopia Chişinăului, Episcopia de Bălţi şi Episcopia Basarabiei de Sud). Modul de cheltuire a fondurilor alocate, conform destinaţiei, precum şi justificarea utilizării acestora se fac cu respectarea dispoziţiilor corespunzătoare din legislaţia care reglementează sprijinul financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase din România”, prevede propunerea legislativă adoptata de Senat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Părintele Calistrat explică de ce este obligatoriu să dai bani la biserică: „Îl luați pe Dumnezeu de prost? El e ultimul fraier la care veniți să vă dea harul, după ce voi cheltuiți pe atâtea lucruri?“
Sumele alocate de la bugetul de stat sunt destinate acoperirii cheltuielilor necesare, printre altele, restaurării şi conservării bunurilor din patrimoniul imobil şi mobil; achiziţionării de imobile necesare desfăşurării activităţilor liturgice, culturale şi mediatice ale unităţilor de cult; activităţilor de asistenţă socială şi medicală susţinute de unităţile de cult organizate de Mitropolia Basarabiei în spitale, centre de plasament, cămine de bătrâni; organizării unor manifestări cultural-religioase şi mediatice; construirii, amenajării şi reparării clădirilor având destinaţia de aşezăminte culturale, de asistenţă socială şi medicală, restaurării, reparării, întreţinerii şi administrării clădirilor aparţinând centrelor eparhiale, protopopiatelor, parohiilor şi mănăstirilor, inclusiv a clădirilor pentru învăţământul teologic.

Alte articole

Alexandru Rogobete și Bogdan Ivan au mers să se roage la Muntele Athos. Mesajul transmis de fostul ministru al Sănătății

Fiul cel mic al lui Veștea a luat bacul și fără rugăciunile tatălui la Muntele Athos. Ce note a primit

Potrivit unui amendament adoptat de Senat, o sumă similară, echivalentă cu două milioane de euro, se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte, pentru Schitul românesc „Prodromu”, de la Muntele Athos, din Grecia.

Prevederile legii intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2024. „Este un proiect de lege în primul rând necesar din punct de vedere istoric şi reprezintă un început de reparaţie de ordin moral, şi nu în primul rând financiar. (…) Sub regimul sovietic, Mitropolia Basarabiei, care avea undeva la 1.090 de parohii de biserici parohiale şi 30 de mănăstiri, a suferit îngrozitor pentru că majoritatea bisericilor au fost vandalizate, distruse, incendiate sau închise şi au fost sute de preoţi şi personal clerical care au fost supuşi actelor de tortură din partea ocupantului sovietic, au fost împuşcaţi sau trimişi în Siberia. Aşa încât, acest proiect legislativ, dincolo de sprijinul financiar care este necesar, reprezintă un gest important istoric pe care statul român îl face pentru a sprijini Mitropolia Basarabiei şi vă asigur că nu ne vom opri”, a afirmat Titus Corlăţean, în numele grupului senatorial PSD.

Scandal monstru în Biserica Ortodoxă. Un preot din București, acuzat că a dublat tariful înmormântării unui cetățean ucrainean
Corlăţean a amintit că Mitropolia Basarabiei a fost reactivată în 1992, prin decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, dar abia în 2002 a fost recunoscută, „după foarte multe obstacole ridicate de diferitele guverne ale Republicii Moldova”, şi numai după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Republica Moldova pentru încălcarea mai multor articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.