Obiectivul guvernului este absorbția integrală a grantului de 13,1 miliarde de euro din PNRR, fără penalități, până la 31 august 2026. Cererea are o valoare totală de 2 miliarde de euro, dar plata este suspendată parțial din cauza neîndeplinirii unor jaloane, cel mai important fiind jalonul 215 privind reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale. „Obiectivul principal pe care îl urmărim este ca grantul de 13,1 miliarde euro să îl absorbim în întregime, fără penalități”, a spus Marcel Boloș.
Citeşte şi: Anunţ oficial de la Guvern. Se taie cheltuielile cu 15%: „Fără scuze, fără amânări!”
Până acum, România a încasat 9,2 miliarde de euro din prefinanțare și primele două cereri de plată. În paralel, guvernul a depus aplicații de plată în valoare de 1,8 miliarde de euro din Politica de Coeziune, pentru proiecte de infrastructură apă-canal, transport și conectivitate.
„Până acum, am încasat 9,2 miliarde euro din pre-finanţare şi cele două cereri de plată către PNRR. Cererea de plată numărul trei, parţial, urmează să fie încasată la sfârşitul lunii mai, în valoare de 1,3 miliarde euro. De asemenea, foarte important este că, la sfârşitul lunii aprilie, am depus aplicaţii de plată din Politica de Coeziune, care este cea de-a doua sursă de finanţare a României, cu un buget de 44 de miliarde de euro. Am depus aplicaţii de plată în valoare de 1,8 miliarde de euro. Deci, cu alte cuvinte, sunt investiţii compatibile cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Mă refer aici la componenta de infrastructură de apă şi canalizare, componenta de infrastructură de transport sau conectivitate, cum îi spunem noi, la reţelele de transport europene şi naţionale”, a afirmat Marcel Boloş.
Comisia Europeană a evaluat pozitiv 68 din cele 74 de jaloane ale cererii, dar a activat procedura de suspendare a plăților pentru cele considerate nesatisfăcătoare. România are șase luni pentru a le corecta.
Pe de altă parte, Marcel Boloş, a afirmat că nu se pune problema unui eventual acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi a adăugat că atunci când FMI vine într-o ţară sunt „reforme mai usturătoare” decât cele cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
„Nu cred că pune problema sub nicio formă. Măsurile din domeniul fondurilor europene, procesul de consolidare fiscal-bugetară, respectarea angajamentelor pe care le avem faţă de Comisia Europeană trebuie să asigure un echilibru macro-economic al României pentru că, atunci când Fondul Monetar vine într-o ţară, oricare ar fi ea, să ştiţi că sunt reforme mult mai usturătoare decât cele pe care le avem în PNRR. Aşa încât, spun încă o dată, răspicat, că aceste angajamente pe care le avem trebuie să le ducem la bun sfârşit. Nu se pune problema a unui astfel de împrumut”, a declarat Marcel Boloş.