România va intra de la 15 mai în STARE DE ALERTĂ. De ce este necesar acest pas la ieşirea din STAREA DE URGENŢĂ

Klaus Iohannis a anunţat, deja, că după 15 mai, când expiră decretul privind prelungirea stării de urgenţă, restricțiile de circulație vor fi ridicate, însă, în spațiile publice închise și în transportul în comun, toți românii vor fi nevoiți să poarte mască de protecţie. Vor fi păstrate, însă, unele interdicții, precum adunările publice sau deschiderea mall-urilor.

Raed Arafat, avertisment de ultimă oră pentru români. Următoarele zile sunt CRUCIALE. Ce restricţii rămân valabile din 15 mai

Guvernul va institui însă, de la 15 mai, starea de alertă, o reglementare necesară pentru ca autorităţile să poată menţine unele interdicţii sau reguli de conduită socială, precum distanţarea socială sau obligativitatea purtării măştii de protecţie.

ORDONANŢĂ MILITARĂ 10. Se relaxează restricţiile pentru persoanele de peste 65 de ani

Alte articole

Poliţia din Los Angeles a decretat starea de urgenţă pe timp de noapte şi operează arestări în masă ale celor care încalcă măsura. Mişcările de stradă se extind în New York

Republica Moldova va institui starea de urgență în sectorul energetic! Cauza – incertitudinea privind livrările de gaze naturale de către rușii de la Gazprom

Conform Constituţiei României, pe perioada stării de alertă se pot dispune măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăți fundamentale referitoare, după caz, la libera circulație, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forțate, dreptul de proprietate privată ori la protecția socială a muncii, aflate în strânsă relație de cauzalitate cu situația produsă și cu modalitățile specifice de gestionare a acesteia.

Ce este starea de alertă?

Starea de alertă se declară potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 21/2004 şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgentă.

În localităţi, starea de alertă o declară primarul cu aprobarea prefectului. Pentru un judeţ, decizia aparţine prefectului şi trebuie aprobată de ministrul Administraţiei şi Internelor. Zonele afectate de inundaţii, incendii sau zăpezi pot fi evacuate şi se pot acorda ajutoare de urgenţă. Pe timpul stării de alertă, se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră.

Potrivit articolului 4 din OUG nr. 21/2004, pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se întreprind, în condiţiile legii, după caz, acţiuni şi măsuri pentru:

– avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol – declararea stării de alertă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă

– intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative – acordarea de ajutoare de urgenţă – instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată;

– solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională

– acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice

De asemenea, conform OUG nr. 21/2004, pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, republicată, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia. Declararea stării de alertă să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenţă persoanele a căror prezentă nu se justifică în cazul situaţiilor de urgenţă la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, în Monitorul Oficial al autorităţii administrativ-teritoriale respective.