„Discuţiile sunt cu Comisia Europeană.(…) Şi, da, România va intra în procedura de deficit excesiv. Încă un cadou lăsat României de cei de la PSD: procedura de deficit excesiv. Nu putem să evităm acest lucru, dar ce putem noi să facem este să ne asigurăm că venim cât mai repede cu deficitul pe ESA sub 3%. Am arătat deja acest lucru în strategia fiscal-bugetară. Ne întoarcem sub 3% în 2022, pentru că este cel mai rapid, dar în acelaşi timp nu vrem să influenţăm negativ economia”, a declarat Florin Cîţu la Realitatea Plus.

Potrivit Agerpres, ministrul demis al Finanţelor a precizat că există o comunicare permanentă cu Comisia Europeană pe tema deficitului.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Când se va deschide cel mai mare mall din Capitală. Se fac ...

Salariul minim european, în dezbatere publică după Paşte. ...

„În ceea ce priveşte comunicarea cu Comisia Europeană, suntem în permanentă comunicare cu Comisia Europeană pe acest subiect. Decizia de a porni procedura de deficit excesiv pentru România este la Comisia Europeană. Vom vedea când vor lua această decizie. Dar informaţii în ceea ce priveşte execuţia bugetară pe ESA, pe cash, le transmitem de fiecare dată când ni le cer. Am avut comunicări pe această temă, decizia vom vedea când va dori Comisia să o ia. Cel mai devreme este în martie, dar poate să fie şi în mai, depinde de Comisia Europeană”, a explicat ministrul.

Datele Ministerului Finanţelor arată că execuţia bugetului general consolidat pe anul 2019 s-a încheiat cu un deficit de 48,3 miliarde lei, adică 4,6% din PIB. Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2019 indică o creştere a deficitului bugetar cu 1,8 puncte procentuale în PIB faţă de nivelul de 2,8% din PIB înregistrat în anul 2018.

Strategia fiscal bugetară, publicată la mijlocul lunii decembrie 2019, relevă că planificarea bugetară pe anul 2020 şi estimările pe perioada 2021-2022 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2020 la 3,58% din PIB. Acesta urmează să ajungă în 2022 la 2,77% din PIB, respectiv o reducere cu 0,81 puncte procentuale faţă de anul 2020, încadrându-se în 2022 în prevederile regulamentelor europene.

Ce înseamnă procedura de deficit excesiv

Procedura de deficit excesiv (PDE) este reglementată de articolul 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceasta stă la baza componentei corective din Pactul de stabilitate și creștere (SGP), conform eur-lex.europa.eu.

Țările UE trebuie să facă dovada unor finanțe publice sănătoase și să întrunească două criterii:

• deficitul lor de buget nu poate depăși 3 % din produsul intern brut (PIB);
• datoria publică (datoria guvernului și a agențiilor publice) nu poate depăși 60 % din PIB.

În luna aprilie a fiecărui an, țările din zona euro transmit Comisiei și Consiliului programe de stabilitate, iar țările din afara zonei euro transmit acelorași instituții programe de convergență.

Ce riscă România dacă depăşeşte ţinta de deficit

Un program de stabilitate sau de convergență trebuie să includă obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM) al țării respective, precum și informații privind modul în care va fi realizat acesta. De asemenea, acesta conține o analiză a efectelor pe care le-ar putea avea asupra poziției fiscale a țării modificările ipotezelor economice principale aflate la baza programului.

Programele sunt examinate de Comisie. Dacă nu sunt întrunite criteriile, Consiliul inițiază o PDE pe baza recomandărilor Comisiei.

PDE impune țării în cauză să prezinte un plan cu măsurile și politicile corective pe care le va aplica, precum și termenele pentru realizarea acestora.

Țările din zona euro care nu respectă recomandările pot fi amendate.