Românii au făcut credit pentru porcul de Crăciun. Procentul de îndatorare, dublu faţă de 2022

Românii se înghesuie să ia credite chiar înainte de sărbători, inclusiv pentru porcul de Crăciun. Deși dobânzile sunt mari, în luna octombrie băncile au oferit împrumuturi aproape de 2,7 miliarde de lei, sumă cu 50% mai mare față de aceeași perioadă din 2022.

Datele oficiale arată că suma medie a împrumuturilor de nevoi personale e de 10.000 de lei, iar rata lunară pe cinci ani este de aproximativ 215 lei. În acest caz, dobânda variază între 2 mii şi aproape 6 mii de lei. Acest fapt se întâmplă pentru că veniturile oamenilor nu mai ţin pasul cu preţurile care au crescut în ultimul timp.

Potrivit unui sondaj, oamenii se împrumută pentru a-şi renova locuinţa, pentru a-şi cumpăra o maşină, pentru vacanţe sau electrocasnice ori pentru a plăti intervenţii medicale.

Specialiștii spun că sunt şi situaţii în care oamenii au nevoie de bani pentru a cumpăra lemne de foc, porcul de Crăciun sau pentru a-şi plăti facturile.

Alte articole

Țeapă de Sărbătorile de iarnă. Ce a pățit o familie cu porcul cumpărat pentru Crăciun

Crăciun 2023: 1800 de lei pentru un porc sacrificat de 100 kg, jumătate din bani vin de la primărie

Tichete de masă 2024: Ce angajaţi pierd 20 de lei din valoarea bonurilor de masă

Produsul Intern Brut (PIB) al României a crescut în trimestrul 3, în termeni reali, cu 0,9%, faţă de trimestrul 2, arată datele provizorii (1) publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Economia ţării a înregistrat o creştere cu 1,1% pe seria brută şi de 2,9% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2022.

Sărbătorile de iarnă aduc vânzări cu aproape 30% mai mari decât media lunară anuală – studiu

”Produsul Intern Brut în trimestrul 3 comparativ cu trimestrul 2 a fost în termeni reali mai mare cu 0,9%. Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 1,1% pe seria brută şi de 2,9% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2022. În perioada 1.I-30.IX 2023, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu perioada 1.I-30.IX 2022, cu 1,4% pe seria brută şi cu 2,2% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2023, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 288 din 14 noiembrie 2023”, arată datele INS.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 402,678 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de trimestrul II 2023 şi cu 2,9% faţă de trimestrul III 2022.

Produsul Intern Brut estimat pentru primul semestru al anului a fost de 1.185 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,2% faţă de perioada similară din 2022.

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 434,502 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,1% faţă de trimestrul III 2022.

Produsul Intern Brut estimat pentru primele şase luni din acest an a fost de 1.130 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,4% faţă de perioada 1.I-30.IX 2022

Contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea PIB

La creşterea PIB, în perioada 1.I-30.IX 2023 faţă de perioada 1.I-30.IX 2022, contribuţii pozitive mai importante au avut următoarele ramuri:

– Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,3%), cu o pondere de 5,9% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a crescut cu 5%.

– Construcţiile (+0,3%), cu o pondere de 4,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,4%;

– Informaţiile şi comunicaţiile (+0,3%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,6%;

– Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,2%), cu o pondere de 18,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,2%;

– Tranzacţiile imobiliare (+0,2%) cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2%;

– Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,2%) cu o pondere de 7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,4%;

– Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,2%) cu o pondere de 2,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,5%;

– Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,1%) cu o pondere de 13,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1%.

O contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o impozitele nete pe produs (+0,2%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 2,2%.

Industria a avut o contribuţie negativă (-0,6%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu 2,7%.

Categorii de utilizări

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:

– Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 2,8% contribuind cu +1,7% la creşterea PIB;

– Consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice al cărei volum s-a majorat cu 6,9% contribuind cu +0,7% la creşterea PIB;

– Formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 10,7% contribuind cu +2,8% la creşterea PIB; Un impact pozitiv la creşterea PIB a fost înregistrat de exportul net (+1,3%), consecinţă a scăderii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 0,6% corelată cu o reducere mai pronunţată a volumului importurilor de bunuri şi servicii (-3,2%).