Românii au pus deoparte 100 milioane de lei net în fondurile mutuale, luna trecută

Subscrierile nete (diferenţa dintre intrări şi ieşiri) în fondurile cu plasamente în acţiuni la bursă, de 12,5 milioane de lei, le-au depăşit cu 30% pe cele înregistrate în întreg trimestrul 4 al anului trecut, certificând revenirea celor mai riscante vehicule de invesţii în atenţia bugetelor de finanţe personale din România.

Subscrierile nete sunt ceea ce au mai rămas din totalul subscrierilor după ce s-au scăzut retragerile de peste 275 de milioane de lei.

Alte articole

Unde este mai bine să îţi ţii economiile: în casă sau la bancă? Ce cred românii: „Cea mai proastă alegere”

Cum să faci economii în vremuri de criză. Regula 50/30/20 te ajută să îți organizezi venitul lunar în mod eficient

Relevant pentru comportamentul micilor investitori români este faptul că numărul celor care plasează bani în fondurile de acţiuni a scăzut cu circa 10 %, ceea ce înseamnă că au venit cu bani noi de acasă investitorii rămaşi, răbdători, pe termen lung.

Banii noi şi creşterile bursiere au crescut cu 21 de milioane de lei activele nete (averea netă de chletuieli) ale celor 15 fonduri de acţiuni, până la 196 de milioane de lei. Valoarea totală a activelor celor 61 de fonduri mutuale româneşti a crescut până la 6,94 miliarde de lei, aportul cel mai mare la creştere avându-l, desigur, fondurile monetare, cu peste 100 de milioane de lei, potrivit raportului Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF) emis astăzi.

Pe de altă parte, cu toate că fac plasamentele cele mai sigure, în depozite bancare şi în alte instrumente cu venit fix ale acestora, fondurile monetare continuă să cedeze din popularitate unor fonduri cu grad mai mare de risc, mai ales fondurilor de obligaţiuni. Peste 200 de investitori au plecat din cele dintâi şi s-au alăturat altora 100 noi, care au intrat în fondurile de obligaţiuni.

Fondurile monetare au beneficiat, însă, şi acestea de resuscitarea gustului pentru economii şi au primit subscrieri nete pozitive, de 78,7 milioane de lei, adică de un sfert din toţi banii noi care au intrat în toate fondurile mutuale româneşti în întreg anul trecut.

Fondurile monetare au cea mai mare porţie din piaţă, cu 45% din totalul activelor nete ale fondurilor locale, iar fondurile de obligaţiuni şi-au crescut cota de piaţă până dincolo de 29%. Mai multe depsre tipologia fondurilor în raportul AAF.

Doar trei fonduri, două monetare, au active de peste un miliard de lei. Sunt fonduri care au beneficiat de reţeaua de vânzări a băncilor din ale căror grupuri fac parte: BCR Monetar, administrat de Erste Asset Management România (1,5 miliarde lei la 31 ianuarie), Raiffeisen Ron Plus, administrat de Raiffeisen Asset Management (1,49) şi BCR Obligaţiuni (1,25).

Doar şase dintre celelalte 57 de fonduri locale au active mai mari de 100 de milioane de lei, potrivit rapoartelor AAF.

Un fond cu plsamante în oblşigaţiuni denominate în euro, Raiffeisen EURO, va atinge şi el curând pragul de un miliard.

Pe piaţă sunt 2o de societăţi de administrare a investiţiilor exclusiv cele 5 societăţile de investiţii financiare, dar Raiffeisen Asset Management şi ERSTE Asset Management au cote de piaţă de 34%, respectiv 34,7% din activele totale ale fondurilor mutuale care se vând în România, de peste 8 miliarde lei, incuzând şi echivalentul în valută a 1,27 miliarde de lei, care sunt activele fondurilor străine.

Pe acest segment domină sucursala din Bucureşti a ING Asset Management, cu active de peste 1,1 miliarde de lei, care vinde în la noi titlurile unui fond de acţiuni cu plasamente tot în România.